Terapia schemelor. Cum se manifesta la maturitate urmarile unei copilarii dificile
18 tipare cognitive care se formeaza din copilarie
Stim cu totii cat de dificil este cand ne lovim de aceleasi dificultati in relatiile cu cei din jur, in viata profesionala sau in relatia cu noi insine. Conflicte care se repeta in relatia cu copiii sau cu partenerul de viata, comportamente de autosabotaj sau de evitare, dificultati in exprimarea emotiilor sau neglijarea propriilor nevoi sunt doar cateva exemple de probleme care ne pot afecta pe termen lung echilibrul emotional si care nu se rezolva in timp, in mod natural.
Citeste si:
Tehnica activarii comportamentale – ce inseamna si cum te ajuta
5 concepte utile din terapia de familie
Terapia schemelor
Terapia schemelor a fost dezvoltata de Jeffrey Young, pornind de la terapia cognitive-comportamentala si punand accentul mai mult asupra importantei originii din copilarie sau adolescenta a problemelor emotionale, pe explorarea strategiilor de coping ineficiente si pe tehnici emotionale. Acesta identifica 18 scheme cognitive de baza, care se pot manifesta la maturitate si care pot crea probleme pe termen lung. Intelegandu-le ca parinti, putem sa le prevenim reparand relatia cu copiii nostri, dar le putem identifica si la noi insine, pentru a imbunatati relatiile cu cei din jur. Iata care sunt schemele sau tiparele de gandire identificate in cadrul terapiei schemelor.
Abandon/instabilitate
Convingerea ca cei din jur nu sunt disponibili pentru a oferi sprijin sau apropiere sau sunt instabili. Apare teama ca persoanele apropiate nu sunt demne de incredere pentru ca nu sunt stabile (se enerveaza rapid, de exemplu), nu sunt prezente tot timpul, sunt pericol sa pateasca ceva sau il vor parasi pentru o alta persoana.
Lipsa de incredere/Teama de abuz
Acest tipar presupune asteptarea ca cei din jur ne vor rani, abuza, umili, insela sau minti. Persoana care are acest tipar de gandire simte ca cei din jur fac rau in mod intentionat si ca deseori are suferit de pe urma nedreptatii.
Deprivarea/ neglijarea emotionala
Aceasta schema se refera la asteptarea ca cei din jur sa nu ofere sprijinul emotional de care persoana are nevoie. Putem vorbi de trei tipuri de neglijare emotionala: absenta sprijinului (a atentiei, a iubirii, a caldurii emotionale), absenta empatiei (cei din jur nu ne inteleg, nu ne asculta, nu isi impartasesc gandurile si emotiile) si absenta protectiei (cei din jur nu ofera indrumare, putere sau directie).
Defect fundamental/rusine cronica
Aceasta schema are la baza sentimental ca suntem “defecti” intr-un fel fundamental sau imorali, rai, inferiori sau incapabili in legatura cu aspect esentiale ale vietii. Acest lucru inseamna ca cei din jur nu ne-ar iubi daca ne-ar cunoaste cu adevarat. Persoanele care au aceasta schema pot reactiona exagerat la critica, la semnele de respingere sau invinovatire din partea celor din jur. De asemenea, apar probleme legate de comparatiile cu cei din jur, nesiguranta in relatiile sociale sau sentimentul de rusine in legatura cu defectele personale. Aceste defecte pot fi vizibile pentru ceilalti sau ascunse fata de acestia.
Izolarea sociala/alienarea
Sentimentul de a fi izolat, diferit sau neacceptat de cei din jur si sentimentul de a nu apartine niciunui grup.
Dependenta/incompetenta
Se refera la convingerea ca persoana nu este capabila sa isi indeplineasca responsabilitatile de zi cu zi in mod eficient. Apar astfel probleme legate de ingrijirea si sprijinul oferit celor din jur, legat de luarea deciziilor sau rezolvarea unor probleme neasteptate. Deseori, aceasta schema se manifesta ca neajutorare – reala sau doar imaginata.
Vulnerabilitate fata de boala sau alte surse de suferinta
Aceasta schema inseamna frica exagerata fata de sursele de pericol din lume: poate fi vorba de catastrofe naturale, medicale, emotionale (frica de boala mintala, de exemplu) sau accidente (frica de zbor sau de lift) ori violenta altor persoane.
Lipsa limitelor interpersonale/personalitate nedezvoltata
Aceasta schema are la baza o relatie excesiv de apropiata cu o alta persoana – deseori unul dintre parinti. Apropierea excesiva dintre parinte si copil inseamna ca cel din urma nu are ocazia sa isi formeze o personalitate diferita de cea a parintelui. In spatele acestei relatii se afla convingerea ca cel putin una dintre persoane nu poate fi fericita in lipsa celeilalte. ALteori, aceasta schema se manifesta prin senzatia de a fi sufocat sau “legat” de alte persoane sau prin senzatia de a avea o identitate insuficient dezvoltata. Apar deseori sentimentul de gol interior si confuzie in legatura cu propria viata.
Esecul
Convingerea ca persoana a esuat in viata sau ca va esua in mod inevitabil sau ca nu este la fel de competenta ca alte persoane. In spatele acestei convingeri poate sta sentimentul de a fi incapabil, nepregatit, mai putin inteligent sau inferior fata de persoanele de aceeasi varsta.
Convingerea ca totul i se cuvine/grandiozitate
Convingerea ca persoana este superioara celor din jur, ca are dreptul sa fie tratat altfel decat restul oamenilor sau ca nu i se aplica regulile si normele sociale. Implica deseori convingerea ca persoana poate face orice isi doreste, indiferent de consecintele actiunilor sale asupra altor persoane. O alta forma sub care se manifesta este preocuparea excesiva cu dovedirea propriei superioritati cu scopul de a obtine putere si control. Acest lucru poate duce la conflicte frecvente cu cei din jur, bazate pe competitia cu acestia, pe nevoia de a controla comportamentul lor sau pe dorinta de a-si impune punctul de vedere.
Insuficient autocontrol sau disciplina
Aceasta schema se manifesta prin absenta tolerantei la frustrare sau printr-un nivel de autocontrol scazut, astfel incat scopurile personale sau profesionale nu sunt indeplinite. Deseori, acest lucru inseamna si evitarea exagerata a oricarei surse de disconfort.
Subjugarea
Presupune renuntarea la controlul asupra propriilor alegeri si decizii, deseori pentru a evita furia, razbunarea sau abandonul din partea celorlalti. Se manifesta prin subjugarea nevoilor personale (persoana nu isi exprima preferintele si dorintele si evita sa ia decizii legate de acestea) si prin subjugareaemotiilor (emotiile dificile, precum furia, nu sunt exprimate). La baza acestei scheme sta convingerea ca propriile dorinte, emotii sau pareri nu sunt la fel de importante sau de valide ca ale altor persoane. In timp, reprimarea propriilor dorinte duce la acumularea de furie sau tristete, care se manifesta indirect, prin comportamente pasiv-agresive, izbucniri de furie, probleme de sanatate sau comportamente de dependenta.
Sacrificiul de sine
Aceasta schema duce la fenomenul de codependenta, deoarece ii determina pe oameni sa isi concentreze atentia si eforturile predominant asupra nevoilor altor persoane, cu riscul de a-si neglija propriile nevoi. Deseori, aceste persoane sunt foarte sensibile la durerea celor din jur si vor sa o evite sau sa o reduca, se simt egoiste daca au grija de ele insele sau se sacrifice pentru a mentine relatiile cu cei din jur. In timp, acest tipar duce la resentimente si frustrare.
Cautarea de aprobare sau de recunoastere sociala
Nevoia excesiva de a primi aprobare si recunoastere sociala, de a ne adapta social cu orice pret, chiar si cu riscul de a nu ne dezvolta un sine autentic. In acest caz, stima de sine variaza in functie de reactiile celor din jur. Aceasta schema se manifesta ca un accent exagerat pus pe statutul social, castiguri financiare, success sau infatisare fizica. Deseori, poate duce la decizii de viata care nu corespund cu nevoile si interesele autentice.
Pesimism excesiv/gandire negativa
Aceasta schema presupune orientarea excesiva asupra laturilor negative ale vietii si minimizarea aspectelor pozitive ale acesteia. Persoanele cu aceasta schema scot in evidenta intotdeauna riscurile, greselile, pierderile, problemele nerezolvate, conflictele si dezamagirile si se asteapta ca lucrurile sa mearga rau in aproape toate domeniile vietii. Poate duce la anxietate generalizata, la indecizie si, in timp, la depresie, deoarece persoana tinde sa evite oportunitatile de crestere si sa se concentreze doar asupra esecurilor sau greselilor.
Inhibare emotionala
Presupune inhibarea si controlul excesiv al emotiilor, al gesturilor si al comunicarii in general. PErsoanele cu aceasta schema isi inhiba furia si agresivitatea, dar si emotiile positive, precum bucuria sau afectiunea fata de alte persoane. Au dificultati in a-si exprima stari vulnerabile sau sentimentele si emotiile si deseori pun mai mult pret pe ratiune, neacordand importanta emotiilor.
Standarde excesiv de inalte/critica excesiva
Este schema asociata cu perfectionismul, cu reguli exacte si rigide in multe aspect ale vietii si cu o preocupare intensa legata de eficienta. Persoanele cu aceasta schema tind sa isi subestimeze performantele personale, pe care le compara cu standarde mult mai inalte decat media. La baza acestei scheme sta teama de critica sau respingere. In mod paradoxal, aceasta duce la o atitudine extrem de critica fata de sine si fata de alte persoane. In plus, acest tipar presupune deseori dificultati cand vine vorba de relaxare, bucuria fata de performantele obtinute, o stima de sine scazuta si dificultati in relatiile sociale.
Pedepsirea
Aceasta schema are la baza convingerea ca oamenii trebuie pedepsiti pentru greselile pe care le fac. Se asociaza cu furie, intoleranta, lipsa de rabdare si intelegere fata de cei care nu respecta standardele de comportament, inclusiv fata de sine. Apare dificultatea de a ierta, de a accepta imperfectiunile umane sau de a lua in considerare circumstantele atenuante.
Asemenea scheme sau tipare de gandire sunt prezente la majoritatea oamenilor si se formeaza in timp, incepand din copilarie. O data identificate insa, putem depune eforturi pentru a le modifica si a face loc flexibilitatii psihologice si compasiunii fata de noi insine si fata de cei din jur.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Ce inseamna inflorirea psihologica si cum o putem incuraja
Conceptul de ”inflorire psihologica” este unul multidimensional, propus de psihologia pozitiva in care se pune accent pe dobandirea fericirii si a starii de bine, a satisfactiei cu viata, a avea sanatate fizica si mentala, un sens si o semnificatie in viata, caracter si virtuti si relatii sociale aarmonioase.
-
Semne care indica faptul ca esti un parinte inteligent emotional
Cine sunt parintii ideali? Exista o multime de carti si articole despre cum sa devii un parinte mai bun, iar toate resursele pe care le gasesti au in comun inteligenta emotionala. A creste copii inteligenti emotional incepe cu a fi un parinte inteligent emotional.
-
Momentele mici de bucurie - de ce sunt importante pentru echilibrul emotional
Ti s-a intamplat ca privind un apus de soare, sa ramai fermecat de imagine? Sunt momente in care te opresti din ce faci pentru a-ti privi copilul cum rade si simti recunostinta intensa pentru familia ta? Astfel de clipe de incantare, momente scurte de bucurie intensa poarta numele de ”glimmers”, sau momente de bucurie pura.
Adauga tu primul comentariu: