Comunicarea parinte - copil
Cum recunosti un prescolar care stie sa comunice?
- raspunde intrebarilor adultilor.
- adreseaza frecvent intrebari parintilor despre ce nu intelege, ce nu cunoaste etc.
- povesteste ce a facut la gradinita sau la joaca.
- explica reguli simple ale jocurilor in care este implicat.
- stie cand si cum sa ceara permisiunea.
- foloseste gestica si mimica adecvate emotiilor pe care le traieste si le exprima.
Cum pot parintii sa incurajeze comunicarea?
- Asculta-l pe copil cu atentie si rabdare atunci cand iti vorbeste.
- Corecteaza eventualele greseli de pronuntie sau de vorbire ale copilului. Foloseste replici variate in relatia cu copilul, incercand sa eviti replicile-cliseu in comunicarea cu prescolarul.
- Evita sa folosesti multe interdictii in comunicarea cu copilul: pune accentul pe ce are voie sa faca si mai putin pe ce nu are voie.
- Acorda timp in fiecare zi copilului tau pentru a discuta cu el orice isi doreste.
- Incearca sa raspunzi la orice intrebare pe care copilul tau ti-o adreseaza.
- Invata-l diferenta dintre cum este bine sa comunice cu persoanele pe care le cunoaste si cum este bine sa comunice cu strainii.
- Foloseste mimico-gesticulatie adecvata mesajelor pe care le transmiti, astfel copilul va invata prin imitatie de la tine cum sa comunice non-verbal in mod adecvat.
- Invata-l situatiile in care este bine sa ceara permisiunea adultilor pentru anumite actiuni.
Articole despre "Comunicarea parinte - copil"
-
Zece replici ale parintilor care nu functioneaza
Modul in care comunici cu copilul tau poate face diferenta in cum anume se dezvolta din punct de vedere emotional si comportamental.
-
Biasul de confirmare. Ce inseamna si cum se manifesta in rolul de parinte
Biasul de confirmare este recunoscut ca si un fenomen ce se refera la tendinta de a cauta dovezi care sa fie in consonanta cu credintele pe care le avem si de a elimina informatiile care vin sa contrazica ceea ce credem.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este important
Parentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.