Ce recomandari pentru parinti are un terapeut de familie
Toti parintii sunt bine intentionati atunci cand vine vorba de copilul lor. Unii insa pot adopta strategii de parenting care nu satisfac nevoile emotionale ale copiilor, in timp ce altii pot depune eforturi pentru a schimba ceea ce nu se schimba decat de la sine, in timp.
Angela Pruess, terapeut de familie, ofera cateva recomandari parintilor cu privire la relatia acestora cu parintii, in urma experientei sale profesionale.
Iata care sunt acestea:
Aminteste-ti: copiii se vor comporta intodeauna precum copiii. Deseori parintii uita ca cea mai simpla modalitate pentru un copil de a invata este de a da gres si a se comporta imatur. Magia are loc atunci cand exista un adult care sa il sprijine si care sa il directioneze, pentru ca cel mic sa invete din greseli. Parintii devin frustrati si nerabdatori si enervati asteptandu-se la alt tip de comportament din partea copilului. E important de stiut ca zona din creier responsabila cu gandirea, logica si controlul impulsurilor se dezvolta pana la varsta de aproximativ 20 de ani. Pana atunci, comportamentul imatur se datoreaza creierului imatur al copilului.
Stabileste limitele si regulile cu respect, nu prin critica. Copiii invata despre lumea din jur cu ajutorul parintilor, de aceea tot parintii vor fi cei care vor fi nevoiti sa stabileasca limite si reguli pentru comportamentul copilului. Poti stabili si impune regulile folosind violenta verbala, critica excesiva sau comparatiile cu alti copii. Sau le poti stabili comunicand cu fermitate si respect cu cel mic. Regula care te poate ghida in ceea ce priveste definirea respectului este: „Nu spune copilului ce nu ai spune unui adult pe care il respecti si a carui apreciere nu vrei sa o pierzi.”
Tine cont de stadiile de dezvoltare. Exista o multime de comportamente care apar la cei mici din cauza nivelului de dezvoltare la care au ajuns. Vor plange pana la epuizare daca ii vei lasa singuri in primele zile de gradinita fiindca se vor simti abandonati, aparand anxietatea de separare sau se vor speria atunci cand oameni necunoscuti li se adreseaza, pentru ca trec prin perioada fricii fata de straini. Vor tipa si se vor arunca pe jos daca ceva nu le convine fiindca inca nu au invatat cum sa exprime verbal ceea ce simt. Indiferent de comportamentul pe care l-ar avea copilul tau, nu uita de faptul ca acesta se poate datora nivelului sau de dezvoltare. Daca vei fi informat in legatura cu aceste stadii, vei fi mai pregatit sa il ajuti pe copil sa le parcurga si sa le depaseasca.
Cunoaste temperamentul si personalitatea copilului tau. Daca stim acele caracteristici care il fac pe copilul nostru sa fie diferit de ceilalti copii, vom reusi sa il intelegem mai bine, sa ii oferim sprijin mai mult atunci cand va avea nevoie. Pe masura ce ii stii punctele slabe si cele tari, reactiile si gesturile, vei putea evita o multime de neintelegeri si comportamente nedorite care ar putea aparea. Invata sa accepti si sa apreciezi temperamentul copilului, fie ca este extravertit, fie ca este introvertit sau hipersensibil. Oricare ar fi temperamentul copilului tau, cu siguranta are calitati si resurse care sa il ajute sa se dezvolte armonios.
Ofera copilului mai mult timp pentru a se juca liber. Prin joaca, copiii invata o multime de lucruri despre mediul in care traiesc, se cunosc pe ei insisi si pe cei din jur.
Cunoaste momentul prielnic pentru a vorbi si a asculta. Copiii pot invata sa isi rezolve singuri problemele daca ii lasam sa faca asta. Daca parintii ar oferi mai multa libertate copiilor, ar fi mirati de cate lucruri stiu cei mici si ce solutii pot gasi la problemele pe care le intampina. Copiii au nevoie sa fie ascultati si sa fie intelesi, nu au intotdeauna nevoie de solutii oferite de parinti.
Invata ca tu si copilul tau sunteti doua fiinte diferite. Fiecare dintre voi aveti nevoi diferite si sunteti diferiti nu doar din punct de vedere anatomic, ci si al comportamentului, gandirii si emotiilor. De asemenea, este important sa iti urmezi interesele si sa iti dedici timp pentru a-ti construi si asuma si alte roluri in afara de cel de parinte. In primii ani de viata ai copilului, este firesc sa acorzi timp si energie pentru a-ti indeplini sarcinile de parinte. Pe masura ce copilul devine mai autonom si are mai putina nevoie de tine, iti poti orienta atentia si energia catre alte roluri pe care iti doresti sa le indeplinesti.
Intelege ca actiunile uneori pot fi mai puternice decat cuvintele. Modul in care interactionezi cu copilul tau si cum anume iti traiesti viata este cel mai bun profesor pentru cel mic. Copiii sunt foarte buni observatori si au o intuitie mai buna uneori decat cea a adultilor. Copilul tau te va observa si va intelege mai multe lucruri din comportamentul tau decat din ceea ce ii spui.
Recunoaste ca distractia, conexiunea si creativitatea sunt cele mai bune cai de a promova comportamente pozitive si atitudini de cooperare. Frica si controlul nu sunt profesori buni pe termen lung pentru copii. Desi pot fi eficiente pe termen scurt, nu vor ajuta prea mult pentru a creste un copil cu o moralitate puternica, un copil cu compasiune si empatie si cu abilitati bune de rezolvare a problemelor. Cei mici au nevoie sa invete sa aiba incredere in ei si in cei din jur, iar pentru acest lucru au nevoie de parinti cu care sa coopereze si de la care sa invete.
Invata sa-ti ajuti copilul sa se dezvolte si emotional, nu doar comportamental. A-l invata pe copil despre importanta gandurilor si a emotiilor inseamna a-l ajuta sa isi dezvolte abilitati de relationare si de autocunoastere. Multi dintre noi nu am fost invatati sa ne gestionam si sa ne intelegem emotiile. De aceea, atunci cand devenim parinti, este important sa ne dezvoltam si aceste abilitati, pentru a le transmite apoi mai departe copiilor nostri.
Poate cea mai importanta recomandare pentru parinti este sa priveasca relatia cu copilul lor ca pe o ocazie de a creste ei insisi, de a nu renunta sa invete si sa descopere modalitati in care pot deveni persoane mai echilibrate.
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/thebriscoes/15728353510/
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Critica excesiva a copilului si comportamentele de autosabotajCritica excesiva din partea parintilor poate avea multiple efecte negative asupra dezvoltarii bunastarii emotionale a copiilor.
-
Diferenta dintre a vorbi cu adolescentul si a-i tine prediciAi avut vreodata impresia ca adolescentul tau abia asteapta sa termini ce ai de spus ca sa poata pleca de langa tine? Sau ca vorbesti de unul singur?
Comentează:
-
Sunt Parinte
23.09.2016 - 10:44
Mulţumim şi noi pentru interes :) Mult succes în noul an şcolar!
-
Gheorghe Aurelia
23.09.2016 - 06:50
Un articol foarte bun şi util. Eu îl voi folosi la una dintre şedinţele cu părinţii.
Vezi toate comentariileAm mai folosit şi altă dată articole/informaţii de pe acest site şi am avut un feed-back foarte pozitiv din partea părinţilor.
Mulţumesc echipei "Suntpărinte.ro"!