Greseli de comunicare care pot aparea in relatia mama-fiica
Relatia mama-fiica este una delicata si speciala si trece de-a lungul timpului printr-o multime de incercari. Greselile sunt inevitabile in relatia parinte-copil si cand sunt depasite cu usurinta, nu lasa urme adanci in dezvoltarea copilului. Atunci cand greselile de comunicare devin un obicei, vor da nastere la un tipar ineficient de interactiune intre mama si fiica. Pe termen lung, acest lucru se traduce prin neglijare emotionala, cu efecte negative pana la maturitate.
Citeste si:
Activitati pentru mame si fiice
Zece lucruri pe care sa le transmiti fiicei tale
Cinci greseli pe care este bine sa le evite mamele in relatia cu fiicele
Critica excesiva si frecventa
Critica excesiva este de evitat indiferent daca esti mama de baiat sau de fata. In relatia mama-fiica, tendinta de a critica excesiv poate sa apara mai des pentru ca mama are anumite asteptari fata de cum ar trebui sa se comporte fiica ei. Deseori, persoanele care ii critica excesiv pe cei din jur sunt nemultumiti de ei insisi, asa ca daca te surprinzi fiind frecvent nemultumita de alegerile fiicei tale, incearca sa iti orientezi atentia asupra propriilor tale alegeri. Atat timp cat fiica ta nu isi pune in pericol siguranta si sanatatea, este benefic sa incerci sa reduci critica in relatia cu ea.
Lipsa de atentie si disponibilitate emotionala
O mama care nu da importanta lucrurilor pe care le face sau le simte fiica ei nu va face decat sa scada stima de sine a fiicei sale, cu consecinte pe termen lung. Validarea emotionala este esentiala in orice relatie, mai ales in cea parinte-copil. Cand mamele diminueaza importanta emotiilor fiicelor, acestea din urma invata ca propriile nevoi nu sunt importante.
Incapacitatea de a-ti cere scuze
Doar pentru ca suntem adulti, nu inseamna ca nu gresim si ca nu este nevoie sa ne cerem scuze in fata copiilor. Pe masura ce fiica ta creste, va reusi sa identifice din ce in ce mai bine situatiile in care ai luat decizii nedrepte sau pripite si va simti frustrare si revolta daca nu iti asumi responsabilitatea pentru ele.
Controlul excesiv
Cand mama incearca sa controleze comportamentul fiicei chiar si la varsta la care aceasta poate face alegeri pe cont propriu, transmite ideea ca nu are incredere in capacitatea fiicei sale de a fi independenta.
Folosirea vinovatiei
Toti parintii fac sacrificii pentru a-si creste copilul cat mai bine cu putinta. Cand aceste sacrificii sunt insa folosite in relatia cu propria fiica, pentru a-i trezi vinovatia si a-i influenta deciziile, este vorba de o comunicare toxica. Mamele care isi transforma copiii in singura sursa de fericire si renunta la alte preocupari si interese pot trezi de asemenea vinovatia fiicelor si le pot umbri propria dezvoltare.
Lipsa unor limite si reguli
Limitele ne ajuta sa tinem minte tot timpul ca fiecare dintre noi, parinte si copil, suntem persoane diferite, cu nevoi diferite, care uneori vor intra in conflict. De exemplu, nevoia noastra de a proteja copilul intra in conflict cu nevoia sa de independenta. Mamele care nu stabilesc limite clare in relatia cu fiicele lor vor tinde sa le controleze excesiv comportamentul. In timp, fiicele crescute astfel, vor avea dificultati legate de imaginea de sine si de independenta.
Intr-o anumita masura, aceste tipuri de greseli apar in toate relatiile mama-fiica. Diferenta dintre o relatie benefica si una toxica sta in frecventa si intensitatea acestor greseli. De aceea, de fiecare data cand fiica ta da dovada de distantare emotionala, furie sau tristete in interactiunea cu tine, este important sa incerci sa afli care este cauza, pentru a o evita data viitoare.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
-
Critica excesiva a copilului si comportamentele de autosabotajCritica excesiva din partea parintilor poate avea multiple efecte negative asupra dezvoltarii bunastarii emotionale a copiilor.
-
Diferenta dintre a vorbi cu adolescentul si a-i tine prediciAi avut vreodata impresia ca adolescentul tau abia asteapta sa termini ce ai de spus ca sa poata pleca de langa tine? Sau ca vorbesti de unul singur?
Adauga tu primul comentariu: