characters characters

Nevoile emotionale ale parintilor

Propus de: SuntParinte.ro   |   19 octombrie 2021    |   382 vizualizări

Varsta: 18 ani +.

nevoile emotionale ale parintilor
Parintii sunt responsabili de sanatatea si starea de bine a celor mici, iar cand parintii nu sunt bine, nu vor avea energia necesara pentru a oferi sprijin copiilor. De ce ne este insa dificil sa acceptam cu adevarat aceasta idee si tindem sa ne neglijam propriile nevoi chiar si atunci cand nu este necesar?

Citeste si:

Si parintii au nevoi. De ce este important sa nu le neglijeze


Parintii fericiti sunt parinti echilibrati emotional


Nevoile emotionale ale parintilor


Motivele principale pentru care parintii nu isi satisfac nevoile au la baza o serie de convingeri irationale:

  • Copiii trebuie sa fie mereu pe primul loc.
  • Nu pot fi fericit decat daca copilul meu este fericit/cuminte/daca se descurca bine la scoala.
  • Nu am nici un drept sa ma pun eu pe primul loc.
  • Trebuie sa fiu un parinte perfect.
  • Am vrut copil, asa ca acum, mi-l asum cu tot ce inseamna asta.
  • Nu ma pot baza pe nimeni sa ma ajute.
  • E semn de slabiciune sa ai nevoi cand copilul are propriile sale nevoi.


Cercul vicios al nevoilor neimplinite

Toate aceste convingeri se nasc din presiunea de a fi parinti buni, dar si din ideile preluate de la propriii parinti si din societate. Aceasta perspectiva este insa limitata, deoarece nu ia in considerare efectele neglijarii propriilor nevoi asupra parintilor si asupra relatiei cu propriii copii. Cu cat parintii isi sacrifica mai mult timpul si energia pentru cei din jur, cu atat se vor simti mai stresati si, in timp, mai epuizati. Epuizarea parentala apare tocmai ca rezultat al neglijarii propriilor nevoi fizice si emotionale si duce, paradoxal, la neglijarea nevoilor copiilor si partenerului de viata.


Cu cat suntem mai stresati si mai nefericiti, cu atat tindem sa ne neglijam propriile nevoi si sa credem ca acestea nu merita atentie sau nu pot fi implinite. Apare astfel un cerc vicios, care contribuie la conflicte si frustrare in familie.

Propria copilarie, o sursa a convingerilor despre rolul de parinte

Felul in care am fost crescuti influenteaza in mare masura felul in care alegem sa ne crestem propriii copii. Iata cateva exemple:

  • Daca propriii nostri parinti s-au sacrificat pentru binele nostru, putem prelua acelasi model
  • Daca ne-am simtit neglijati in copilarie, putem tinde sa evitam acest scenariu in relatia cu propriul copil, vrand sa ii oferim tot ce ne cere
  • Daca propriile nevoi emotionale si fizice in copilarie au fost ridiculizate sau subestimate,am invatat ca ele nu conteaza sau nu merita sa fie implinite


Grija de sine, o responsabilitate in plus

Multi parinti inteleg ca este important sa aiba grija de sine, pentru binele intregii familii, dar abordeaza acest lucru cu acelasi nivel de stres si responsabilitate ca restul sarcinilor de facut. Aceasta situatie contribuie si mai mult la nivelul de stres, iar rezultatul este ca parintii renunta din nou la implinirea propriilor nevoi, ajungand la concluzii precum „Nu am timp de mine.” sau „Nu am energie sa fac sport/ sa citesc/ sa am hobby-uri.”.

Cand privim grija de sine ca pe o sarcina  in plus pe lista zilnica de „to do” inseamna ca inca nu am inteles exact ideea din spatele acestui concept. Grija de sine ca parinte inseamna atentia la propriile emotii, odihna suficienta, flexibilitate in prioritizarea responsabilitatilor, delegarea acestora si capacitatea de a cere ajutor.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe