Iubirea conditionata in relatia parinte-copil
Adesea, fara sa isi dea seama, parintii isi conditioneaza iubirea pentru copii in functie de notele primite la scoala, de comportamentele sociale pe care acesta le are in public, de alegerile sau deciziile pe care le ia. Acest fenomen apare nu pentru ca parintele nu isi iubeste cu adevarat copilul, ci pentru ca are convingerea ca rolul sau este de a-l corecta in permanenta pe copil sau de a mentine controlul tot timpul in relatie cu acesta.
Citeste si:
Iubirea neconditionata in relatia parinte-copil
Aprecierea pozitiva neconditionata in relatia parinte-copil
Iubirea conditionata - semnele prin care o recunoastem
Parintele isi manifesta afectiunea fata de copil doar cand acesta are rezultate deosebite sau cand coopereaza cu parintele. Desigur ca imbratisarile si felicitarile sunt normale cand copilul are o reusita, dar problema apare atunci cand parintii nu ofera afectiune si atentie copiilor in lipsa acestor rezultate. Cand iubirea nu este prezenta in viata de zi cu zi, in momentele de normalitate, cel mai probabil, copilul va simti ca este iubit in mod conditionat de catre parinte.
Parintele il pedepseste pe copil retragandu-si afectiunea sau aprecierea fata de el. In momentele in care copilul are un comportament dificil sau inadecvat, parintele isi exprima nemultumirea prin cuvinte sau gesturi care il fac pe copil sa se simta neiubit. Tratamentul tacerii sau refuzul de a vorbi cu copilul drept pedeapsa, afirmatii precum „Nu imi place de tine cand faci asta.” sau „Imi place de tine cand ma asculti.” sunt exemple de iubire conditionata.
Parintele nu apreciaza reusitele copilului in domenii care nu i se par importante. Un copil pasionat de sport va fi bucuros ca a castigat o competitie si se va astepta ca parintele sa fie bucuros la randul lui. Parintii care ofera iubire conditionata nu apreciaza insa reusitele in domenii pe care nu le considera importante. In exemplul de mai sus, parintele poate reactiona cu indiferenta sau poate afirma ca „Da, ma bucur ca ai castigat meciul, dar la matematica cand vei castiga un concurs?”.
Perfectionismul sau „Se putea si mai bine”. O alta manifestare a iubirii conditionate este sentimentul ca nimic nu este de ajuns. Oricare ar fi nivel de succes sau de performanta pe care il atinge copilul, raspunsul parintelui, dincolo de felicitari sau aprecieri, este „Se putea si mai bine.” sau „Cum vei depasi acest succes in viitor?”.
Accentul pus pe performanta si evaluare. Relatia parinte-copil este condusa de nevoia parintelui de a-l „imbunatati” sau „modela” pe copil intr-o anumita directie, nu de bucuria de a-l cunoaste pe copil si de a-i oferi sprijin pentru a evolua in directiile naturale in care acesta poate evolua mai bine.
Critica si reprosurile excesive. Cand parintii tin scorul greselilor copilului, il critica excesiv fara a-i observa si calitatile pozitive sau comunica cu copilul intr-o maniera predominata de reprosuri, copilul nu se va simti iubit neconditionat.
Cum ne dam seama ca la randul nostru primim iubire conditionata de la cei din jur?
- Interactiunile cu acestia ne lasa de cele mai multe ori epuizati sau lipsiti de entuziasm.
- Nu ne simtim liberi sa ne exprimam ideile si parerile sincere, atunci cand aceste le contrazic pe ale celor din jur.
- Avem senzatia ca nu suntem suficient de inteligenti, buni, originali etc.
- Nu ne simtim liberi sa ne exprimam emotiile sau sentimentele, pozitive sau negative.
Deseori, iubirea conditionata apare in relatia parinte-copil pentru ca parintele la randul lui nu a primit iubire neconditionata in copilarie si pentru ca are fata de el insusi o atitudine extrem de critica. Autocompasiunea si constientizarea codependentei sunt primii pasi in depasirea iubirii conditionate in familie.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Intrebari de autoreflectie pentru parintiIntrospectia sau autoreflectia se refera la procesul de analiza a propriilor ganduri, emotii si comportamente si ne ajuta in a ne cunoaste mai bine, a ne dezvolta din toate punctele de vedere. Acest proces presupune a ne opri din tot ceea ce facem si a ne da un ragaz de gandire, o pauza de la agitatia de zi cu zi pentru a analiza si a intelege ce se intampla in interiorul nostru, ce gandim si ce simtitm raportat la anumite teme.
-
Anxietatea proaspetilor tatiVenirea pe lume a unui bebelus aduce schimbari importante nu doar in ceea ce o priveste pe mamica, ci si pe proaspatul tata.
-
7 idei daunatoare pe care si le formeaza copiii in primii 7 ani de viataExperientele timpurii din primii 5 sau 7 ani de viata au un efect puternic asupra noastra fiindca sunt primele experiente ce vor sta la baza tuturor deciziilor pe care le vom lua mai tarziu.
Adauga tu primul comentariu: