De ce nu e bine sa cresti o fata prea draguta sau prea amabila
Stereotipurile de gen si prejudecatile inca ne orienteaza alegerile atunci cand ne crestem copiii, deoarece de multe ori nu le constientizam. Parintii tind sa isi protejeze mai mult fiicele decat fiii in fata pericolelor fizice si cel mai des, se asteapta de la fete sa fie cooperante, in timp ce baietii pot fi mai „razboinici”.
Citeste si:
Ce inseamna comportamentul asertiv
Sindromul copilului cuminte sau ce pierd copiii prea ascultatori
Cand fetele sunt crescute astfel incat sa fie in primul rand amabile, politicoase si cooperante, riscul de a deveni victime ale abuzului fizic, sexual sau emotional creste in mod semnificativ. Putem sa ne aparam fiicele de abuz nu doar vorbindu-le despre pericole si despre cum pot cere ajutor, ci si incurajandu-le sa spuna "nu" in mod asertiv, sa recunoasca comportamentele agresive si sa nu puna intotdeauna nevoile altor persoane pe primul loc.
Cum incurajeaza parintii acest fenomen
Parintii inoculeaza de la varste mici, fetelor, ideea ca trebuie sa fie ascultatoare, tacute, linistite, politicoase. In plus, predispozitiile genetice orienteaza fetele catre comportamente mai pasnice si catre componenta social-emotionala a relatiilor cu cei din jur.
Iubirea conditionata este un factor social puternic prin care parintii incurajeaza la copii nevoia excesiva de a face pe plac celor din jur. Cand parintii sanctioneaza lipsa de cooperare a fetelor prin respingerea afective („Nu mai vorbesc cu tine pentru ca nu m-ai ascultat!”), acestea invata ca pentru a merita sa fie iubite, este nevoie sa faca pe plac celor din jur.
Desigur ca agreabilitatea (capacitatea de a fi placut si acceptat de cei din jur) este o calitate importanta, care ne asigura adaptarea sociala si succesul. Insa atunci cand devine excesiva, duce la neglijarea propriilor nevoi si preferinte, lucru care, pe termen lung, poate afecta sanatatea mintala.
Cum iti dai seama ca ai crescut o fata prea amabila sau prea „draguta”?
- Pune pe primul loc nevoile celorlalti (De exemplu: „Aveam alte planuri, dar prietena mea se supara daca nu merg cu ea in oras.”)
- Se invinovateste mai mult decat ar fi cazul atunci cand greseste. („E vina mea ca proiectul de grup nu a luat o nota maxima.”)
- Nu insista cand vine vorba despre ceea ce simte, ceea ce crede, ceea ce stie, pentru a evita conflicte sau pentru a nu-i supara pe cei din jur. („Nu i-am spus ca m-a deranjat gluma aceea pentru ca nu voiam sa ne certam.”)
- Gaseste usor scuze persoanelor care se comporta agresiv sau inadecvat. („A tipat la mine pentru ca era obosit/a.”)
- In general, crede ca e de datoria ei sa indeplineasca asteptarile celor din jur, indiferent care ar fi consecintele.
La polul opus, desigur, se afla persoanele agresive, care tind sa puna tot timpul propriile nevoi pe primul loc si nu iau in calcul si alte persoane. Nu este nevoie sa incurajezi acest comportament, dar si agreabilitatea excesiva vine cu riscuri pentru echilibrul emotional si siguranta fiicei tale.
Care este alternativa?
- Invat-o pe fiica ta sa comunice politicos, dar asertiv.
- Incurajeaza-i initiativa si independenta de la varste mici.
- Invat-o cum sa spuna „Nu” - chiar si in relatie cu tine. Refuzul copilului de a coopera cu parintele nu este un semn al obrazniciei, ci o ocazie de a-l invata pe copil sa negocieze sau doar de a-l lasa sa isi exprime emotiile si parerile.
- Incurajeaza responsabilitatea, oferindu-i control asupra propriilor alegeri.
- Vorbeste-i despre faptul ca atunci cand o situatie o nemultumeste, are libertatea sa ia masuri pentru a o schimba.
Desigur, acelasi fenomen poate sa apara si cand cresti un baiat, mai ales daca are un temperament sensibil. Pentru ca in general asteptarile sociale sunt ca fetele sa fie cooperante, am prezentat lucrurile din perspectiva parintilor de fete, dar aceleasi informatii sunt valabile si daca ai un baiat care tinde sa fie prea amabil.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Experientele pozitive din copilarie. De ce sunt importanteExperientele pe care o persoana le are in copilarie pot fi pozitive sau negative, iar nivelul de stress pe care il traim in aceste momente, difera de la persoana la persoana. Desi pana in prezent specialistii s-au concentrat mai mult asupra experientelor negative, cele pozitive pot avea un impact la fel de puternic.
-
Trei aspecte ale rezilienteiRezilienta este un proces dinamic ce se dezvolta si se consolideaza de-a lungul intregii vieti.
-
Roluri disfunctionale pe care le adopta copiii in relatia cu parintiiRelatia dintre parinti si copii influenteaza starea de bine personala pe termen lung si dicteaza dinamica emotionala a intregii familii. In functie de cat de dependenti, vulnerabili sau din contra, independenti si puternici sunt adultii, copiii vor castiga sau vor suferi de pe urma relatiei cu parintii lor.
Comentează:
-
Oana
23.10.2019 - 20:02
Nu știu ce o sa mai urmeze dar nu cred că e greu.
Vezi toate comentariileO să am și mâine un test la mate.MÂine am test nu știu de ce.