Adolescentii si parintii
De ce simt nevoia adolescentii sa ascunda lucruri fata de parinti
Tocmai in perioada in care parintii sunt cel mai ingrijorati in legatura cu copiii lor, acestia din urma aleg sa ascunda informatii importante despre ei insisi. De ce ascund adolescentii lucruri si cum este preferabil pentru parinti sa reactioneze?
Atunci cand sunt mici, copiii sunt foarte apropiati si deschisi fata de parintii lor fiindca sunt in cautarea unei permanente surse de atasament sigur. Gradul de transparenta incepe sa scada in momentul in care copilul devine un adolescent, adica suficient de autonom incat sa isi doreasca sa fie independent.
Acesta este momentul in care, deseori, adolescentii aleg sa duca o viata „dubla”: vor fi lucruri pe care adolescentii le vor spune parintilor si lucruri pe care acestia nu le vor afla sau le vor afla mult mai tarziu. Acest lucru vine cu un pret: adolescentul nu se mai simte la fel de apropiat de parinti ca inainte. Iar adolescenta este o perioada in care copilul are nevoie de afectiunea parintilor, chiar daca nu arata acest lucru intotdeauna.
Ce este bine sa stii despre adolescenta:
De ce nu este bine sa faci comparatii intre adolescenti
Cum ascund adolescentii lucruri fata de parintii lor?
Deseori, prin omisiune. Oferind raspunsuri putin detaliate sau generale, adolescentii pot sa nu spuna parintilor ce prefera ca acestia sa nu afle fara a minti in mod explicit.
De exemplu: cand parintele intreaba „Cum a fost la scoala?”, adolescentul raspunde: „Bine.” sau „Cum a fost cu prietenii tai in oras?”, raspuns: „Dragut.”. Iar insistentele parintilor pentru detalii suplimentare pot deveni sursa de conflict, care sa ii indeparteze pe parinti de adolescenti si mai mult.
Alteori prin minciuni, pentru a obtine gradul de libertate pe care si-l doresc sau pentru a evita pedepsele ori consecintele neplacute ale actiunilor lor.
De ce apare aceasta nevoie de a ascunde lucruri fata de parinti?
- Din dorinta de a fi mai independenti sau de a incerca lucruri cu care parintii lor nu sunt de acord.
- Pentru ca sunt convinsi ca parintii nu pot intelege anumite lucruri.
- Pentru ca isi doresc sa fie acceptati social si presiunea sociala ii determina sa adopte comportamente de risc.
- Pentru ca le este rusine sa vorbeasca parintilor despre bullying sau alte probleme cu care se confrunta la scoala.
- Pentru ca nu vor sa isi parasca prietenii sau colegii.
Ce poti face in aceasta situatie?
Este natural ca in timp adolescentul tau sa nu iti spuna toate gandurile, emotiile sau problemele prin care trece. Pe unele dintre ele le va putea rezolva singur, cu altele insa va avea nevoie de ajutor. Este important sa ii spui copilului tau ca nu ii ceri sa iti spuna totul, dar ca este neaparat nevoie sa iti spuna:
- Cand se simte rau fizic sau emotional
- Cand se afla in pericol
- Cand nu stie cum sa iasa dintr-o anumita problema
- Cand are nevoie de un sfat, sprijin sau doar companie.
Compromisul pe care parintii trebuie sa il faca cu adolescentii lor se poate rezuma astfel: „Nu trebuie sa stim tot ceea ce se intampla in viata ta si nu ne asteptam sa ne spui totul, insa spune-ne cat de cat astfel incat sa putem ramane conectati si disponibili oricand vei avea nevoie de noi.”
Un astfel de compromis poate schimba in bine relatia dintre tine si copil, iar viata sa ascunsa, nu va mai fi atat de diferita de cea pe care ti-o povesteste tie.
*Sursa foto: Pixabay.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cinci tipuri de familii disfunctionaleNicio familie nu este perfecta si in toate exista mereu cate ceva ce ar putea fi imbunatatit pentru binele membrilor si al dinamicii familiale. Uneori insa, comportamentele disfunctionale pot determina aparitia traumelor pentru copii si membrii ce compun familia.
-
Cum il inveti pe copil sa spuna nuA invata sa spui „nu” inseamna a avea mai multa incredere in propria persoana, a fi asumat si a stii ce ti se potriveste mai bine.
-
Parentingul constient. Ce inseamna si de ce este importantParentingul constient se refera la un stil de a creste si educa copilul, cu accent pe constientizarea si atentia parintelui in relatia cu copilul sau.
Adauga tu primul comentariu: