characters characters

Trei motive pentru care copiii refuza sa comunice cu parintii

Comunicarea parinte - copil
Propus de: SuntParinte.ro   |   04 august 2011    |   6334 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.

trei motive pentru care copiii refuza sa vorbeasca cu parintii lorTi s-a intamplat sa afli de la altcineva ce face copilul tau? Au fost situatii in care a fost laudat de fata cu tine pentru ideile geniale pe care le are, pentru spiritul de lider manifestat desi tu nu l-ai vazut pe copilul tau in aceasta ipostaza? Ai observat ca este trist sau abatut si nu ai putut sa afli de la el ce s-a intamplat? Toate aceste neconcordante intre ceea ce copilul tau face si ceea ce stii tu se datoreaza lipsei de comunicare dintre tine si el.
 


De ce refuza copiii sa comunice cu parintii in unele situatii


1. Copiii nu stiu cum sa vorbeasca despre anumite subiecte. Multi copii nu indraznesc sa abordeze anumite subiecte cu parintii, din jena, teama exagerata sau pentru ca nu cred ca ar putea obtine un raspuns de la acestia. A pastra tacerea este solutia ideala fiindca nu presupune sa dai explicatii, sa relatezi detaliat cele intamplate, sa rememorezi o intamplare neplacuta. De asemenea, daca a trecut printr-o situatie neobisnuita sau dificila, copilul poate trece prin stari emotionale pe care nu le poate descrie cu usurinta sau se poate teme sa isi reaminteasca experienta traumatizanta. Ajuta-l sa se exprime si sa  recunoasca emotiile pentru a reusi sa comunici cu el in asemenea situatii.

2. Copiii se tem de consecinte. Atunci cand parintii au asteptari foarte mari de la copil, nu accepta cu usurinta greselile acestuia si le sanctioneaza in mod exagerat. Daca a luat o nota mica sau a facut o pozna la scoala, va evita sa spuna acasa pentru a nu fi pedepsit. Frica de a vorbi poate sa apara si atunci cand copilul este victima bullying-ului, violentei fizice la scoala  sau violentei verbale.
 
3. Cred ca daca ar vorbi despre problemele lor, acestea se vor amplifica. Pentru multi copii de varsta mica, problemele cu care se confrunta par fara rezolvare si iau proportii exagerate. De aceea, unii copii ajung la concluzia ca nu are rost sa vorbeasca cu nimeni despre ele, pentru ca oricum nu ii poate ajuta nimeni si, in plus, se creeaza si mai multa agitatie in jurul lor.

Cum il incurajezi pe copil sa vorbeasca despre problemele sale?


1. Inca de la cele mai mici varste, spune-i ca poate sa iti povesteasca orice i se intampla, pentru ca il poti ajuta. Da-i exemple de situatii in care ar putea fi tentat sa nu iti vorbeasca despre anumite situatii prin care a trecut (o nota mica, o cearta cu un coleg de clasa etc.) si despre felul in care il poti ajuta (il poti ajuta sa inteleaga o materie dificila sau sa impace cu respectivul coleg). Este bine sa ii arati copilului ca orice problema are si o solutie pe care o puteti gasi mai usor impreuna.

2. Invata sa iti asculti copilul. Multi parinti se indeparteaza de copiii lor pentru ca nu reusesc sa le acorde suficient timp si atentie. Munca, treburile casnice si alte responsabilitati pe care le ai iti lasa tot mai putin timp pentru discutii “adevarate” cu copilul tau.

3. Reactioneaza calm atunci cand afli ca a intrat intr-o incurcatura. Cand adresezi intrebari directe precum: ”De ce ai facut asta? Cum se poate asa ceva? Ce-ai facut?!”, copilul reactioneaza defensiv, fie refuzand sa comunice, fie ascunzand partial adevarul. De aceea, atunci cand afli ca a facut o “prostie” sau a luat o nota mica, ramai calm si ajuta-l sa gaseasca o solutie. In acest fel, pe viitor copilul va sti ca oricat de grava ar fi problema, poate sa vina la tine sa iti ceara ajutorul.

4. Abordeaza cu el subiectele “tabu”. Educatia sexuala, moartea sau orice alte teme de discutie care iti pun dificultati in dialogul cu copilul tau trebuie discutate, atunci cand copilul initiaza asemenea discutii sau cand consideri ca este momentul potrivit. Astfel, copilul tau va simti ca intr-adevar, iti poate vorbi despre “orice” si ca il poti intelege.  

5. Atunci cand vezi ca ceva il framanta, dar nu vrea sa iti spuna despre ce este vorba, incearca sa afli prin intrebari ce s-a intamplat: “Este legat de scoala?”, “Te-a suparat un coleg/ un prieten?”. In functie de raspunsurile copilului, poti  formula si alte intrebari, care sa te duca la “adevar”. Uneori, copiii nu sunt siguri ca te intereseaza problema lor sau ca iti pot spune, asa ca asemenea intrebari pot fi de folos.

6. Daca nimic nu functioneaza si copilul refuza sa iti spuna ce s-a intamplat, nu insista si spune-i ca atunci cand va dori sa iti vorbeasca, tu vei fi disponibil(a). De asemenea, ii poti sugera sa iti scrie o scrisoare pe care sa ti-o dea, daca i se pare prea dificil sa iti transmita verbal ce s-a intamplat.


Copilul tau despre ce subiecte refuza sa iti vorbeasca?

Comentează:
3 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul         *Camp obligatoriu
  • Utilizator Anonim
    Victoria    25.09.2011 - 11:05
    Chiar dac[ un copil vine la scoala cu idei preconcepute in ceea ce priveste cadrul didactic, acesta din urma are destule modalitati, mijloace sa-l faca pe copil sa-si schimbe atitudinea. Eu personal am inceput prin a-i apropia pe copii de parintii lor, prin a le deyvolta sentimente de dragoste, de compasiune fata de acestia. Am adus laude la adresa parintilor si am urmarit sa le dezvolt atitudini de iertare a acestora fata de greselile parintilor. Le-am vorbit elevilor despre faptul ca nimeni pe acest pamant nu este perfect, toti putem sa gresim. De asemenea ,eu insa-mi mi-am cerut iertare lor cand am facut o greseala. Am venit cu exemple concrete si ei insisiau inceput sa spuna aspecte din viata lor , momente cand au gresit. Le-am atras atentia ca parintii au si ei nevoie de iubirea lor asa cum ei au nevoie de iubirea parintilor. Le-am dezvoltat ideea ca in lume nu putem fi fericiti daca uram, daca dusmanim, daca invidiem, daca mintim, daca barfim. Putem fi fericiti doar daca nhe iubim unii pe altii si daca ne ingaduim, daca ne ajutam. nu putem trai fara ceilalti oameni din jurul nostru. Noi oamenii suntem fiinte sociabile si suntem slujitori unii altora. Eu sunt slujitorul lor, al copiilor ;i al parintilor lor, iar parintii lor sunt slujitori ai mei si ai celorlalti oameni pentru ca avem nevoie de produsul muncii lor.
    Toate aceste discutii au ajuns si la urechile parintilor care si-au schimbat optica si au devenit cooperanti.
  • Utilizator Anonim
    FLORI    10.08.2011 - 11:40
    Ce ne face cu parintii care vin la scoala cu copiii nepregatiti sa asculte,sa respecte,sa traiasca un moment emotia creata de lectiile pe care le concepem cu multa truda?Lupt cat pot sa le schimb atitudinea fata de problemele propriului copil,sa petreaca timp mai mult raspunzandu-i la intrebari,intrand in sfera intereselor,a curiozitatilor acestuia.Ma dezamagesc persoane cunoscute care mi-au adus copii atat de" saraci"in ceea ce priveste pregatirea pentru viata.Lipsa comunicarii am sesezat-o la activitatile clasei,scolii.Egoismul,agresivitate,ideea ca i se cuvine totul,amenintarea cu paratul la parinti,toate au fost aspecte pe care am incercat sa le solutionez prin colaborare cu familia.
    Cred ca ar trebui investit mult in programe pentru parinti!
  • maria ilincescu
    maria ilincescu    10.08.2011 - 04:45
    Lipsa de respect a adultilor ucide increderea copilului in noi, acesta este unul dintre motivele pentru care copilul devine ascuns si tacut. Se interiorizeaza daca la parinte a gasit numai zambete ironice, sau admonestari dintre cele mai jignitoare( astfel copilul se inchide in sine).Daca avem grija sa ne supraveghem permanent copilul, sa stim ce gandeste, ce preocupari are,ce si-ar dori sa aiba(dorinte realizabile!).Sa asteptam rabdatori sa vina sa ne marturiseasca problemele sau greselile lor.Ei au nevoie de dragoste , sprijin si incredere deplina.Trebuie sa-i devenim aliat la bine si la rau.O comunicare buna cu copilul nostru,tandrete, intelegere deplina, aplecare asupra problemelor lui. rabdare ,sprijin moral pentru toate problemele lui- mici pentru noi ,dar pentru el foarte uriase.

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe