Trei altfel de cadouri pentru copilul tau
E nevoie doar sa scoateti la iveala din interiorul vostru altfel de resurse:iubire, respect, acceptare si toleranta, caldura si empatie, grija si protectie, umor si relaxare. Este posibil ca unele dintre acestea sa fie putin mai prafuite, mai ales daca nu ati fost la randul vostru rasfatati cu asemenea cadouri… insa nu va sfiiti sa le scoateti la suprafata, e mare nevoie de ele pentru ca lumea in care traim sa fie un loc mai placut. Efectul domino al oferirii acestor cadouri copilului tau este ca el, la randul sau, va oferi mai departe.
Libertatea de miscare
Copilul, mai ales in primii ani de viata are nevoie de spatiu si loc pentru a se putea misca si dezvolta. Natural, copiii sunt dornici sa cunoasca, iar cand sunt foarte mici, fac asta prin intermediul senzatiilor. Au nevoie sa atinga, sa miroasa, sa guste, sa vada, sa auda ceea este in jurul lor pentru a se putea integra mai bine. Observati-va cat de repede interveniti si ii spuneti copilului ce sa faca, unde sa se joace, cu cine, ca se poate murdari, sa vorbeasca mai incet in magazin, sa stea frumos la coada etc. Cu cat interveniti mai repede (sunt excluse aici situatiile in care copilul este in pericol), cu atat copilul are mai putin loc sa exploreze sau o face dupa preferintele voastre, limitandu-i dorinta naturala de a cunoaste. Copilul foarte mic (1-3 ani) nu poate inca evalua pericolul, de aceea ii puteti facilita voi accesul la cat mai multe experiente senzoriale sigure.Faceti ceea ce spuneti si spuneti ceea ce faceti
Vi s-a intamplat sa va treziti ca ati spus a zecea oara copilului ceva si el parca tot invers face sau ca ii spuneti cu lux de amanunte cum se pot face lucrurile si el actioneaza tot cum vrea… Cei mici nu invata prea multe din ceea ce le spunem, ci invata din actiunile pe care le facem. Copiii oglindesc si imita comportamentele celor din jur, nu imita pildele acestora. Asadar, in loc sa le vorbiti foarte mult, poate fi mai util sa actionati. Iata cateva exemple:• Din neatentie, copilul varsa apa pe jos. Imediat puteti sa il ajutati sa invete sa repare situatia, el avand sarcina sa stearga, intrebandu-l si ce s-a intamplat pe un ton calm. Daca ii spuneti cat de neatent este, cum ar trebui sa faca data viitoare si voi stergeti in timpul asta, copilul se va simti probabil doar vinovat si deresponsabilizat.
• Va doriti ca in parc copilul vostru sa fie mai putin posesiv cu jucariile lui si sa tina mai mult cont de ceilalti copii. Fiti atenti in restul timpului cum actionati voi vis-à-vis de el, daca accesul la anumite jucarii sau activitati este conditionat de faptele lui “bune”, daca atunci cand va spune “Nu vreau” incercati sa ii impuneti sau sa il pacaliti sa vrea. Cand actionati astfel, copilul primeste mesajul ca celalalt are dreptul sa il priveze de ceea ce ii place, celalalt poate sa nu tina cont de el, celalalt poate sa isi foloseasca puterea pentru a-l forta sa faca ceva. Copilul va intelege ca e normal sa faca si el aceleasi lucruri si probabil va fi destul de derutat auzindu-va spunand: “De ce ii iei jucaria, nu e a ta!, “Tine cont ca e si baiatul in fata ta!”, “Intelege, el nu vrea sa se joace ce vrei tu”. Mesajele verbale nu se potrivesc cu felul in care actionati si atunci copilul se poate simti si nedreptatit: “Imi ceri sa tin cont de ceilalti, de mine insa tii cont?”. Nu inseamna ca daca veti tine din ce in ce mai mult cont de dorintele copilului, va fi un ingeras in parc. Copiii sunt destul de egocentrici, asa ca de multe ori vor intra in conflict pentru simplul motiv ca ceilalti au nevoi diferite. Vor fi insa mai receptivi la mesajele voastre daca ele sunt in concordanta cu felul in care va purtati cu el.
Ati vazut vreodata urmatoarea imagine? Un parinte exasperat de nazbatiile copilului il smuceste deoparte si tipa la el, spunandu-i ca e ultima oara cand mai vine in parc, ca nu se poate sa-i loveasca pe ceilalti, ca nu-i frumos sa foloseasca cuvinte urate cand e suparat, etc. … Cum poate copilul din situatia aceasta sa invete ca nu e ok sa il ameninti pe celalalt, sa il lovesti sau sa tipi… cand el il vede pe adult cum tocmai face lucrurile acestea?
Intr-o astfel de situatie parintele ii poate face un cadou copilului folosind situatia ca o oportunitate de a invata si nu de a blama. Fiti un mediator impartial in cazul unui conflict, un mediator curios si dornic sa investigheze ce se intampla, nu neaparat sa rezolve el. Oferiti-i in alte situatii modele sanatoase copilului: de exemplu cand aveti diferente de opinie cu altcineva, cand va certati, copilul are ocazia sa vada cum se poate repara un conflict, cum parerile diferite nu inseamna separare etc.
Incredere in resursele copilului
Sarcina de a deveni mai responsabil, independent, atent la ce se intampla in jur, empatic, asertiv cere timp si mult loc de exersare. Oferiti copilului vostru increderea ca poate sa dezvolte abilitatile necesare, lasandu-i spatiu de miscare si lasandu-l cel mai adesea sa suporte consecintele logice sau naturale ale actiunilor sale. Daca parintele intervine foarte mult in acest proces, copilul nu va avea ocazia sa evolueze lasandu-l pe parinte sa actioneze in locul lui, sau se va demoraliza, intelegand ca nu e in stare sa rezolve singur problema daca parintele intervine asa des.Situatii ce boicoteaza increderea copilului in resursele sale: parintele suna invatatoarea zilnic pentru a afla ce teme are copilul; parintele imbraca, incalta, alege hainele copilului; parintele ii spune deseori copilului ce se poate intampla rau daca alearga prea repede sau mananca inghetata; parintele ameninta sau santajeaza copilul; parintele incearca sa deturneze atentia copilului de la ce isi doreste.
In toate aceste situatii copilului i se rapeste dreptul si ocazia de a se dezvolta, de a incerca sa gaseasca solutii, de a simti ca el a reusit singur, ca este capabil sa depaseasca greutatile.
Copilul are nevoie si sa fie in conflict cu ceilalti, asa se delimiteaza pe el de ceilalti, isi intareste identitatea. Asa poate invata maniere de negociere, de raportare la celalalt, de a face fata diferentelor. Daca adultul intervine spunand:”Nu-i frumos sa va certati”, “Da-i inapoi jucaria” etc., copilul pierde ocazia de a invata cum sa gestioneze un conflict. Asta nu inseamna ca nu este necesara si interventia adultului, acesta insa poate fi un mediator obiectiv ce recunoaste cum se simt ambele parti, cum gandeste fiecare si poate oferi variante daca cei implicati sunt intr-un blocaj.
Incercati urmatorul joc cu copilul vostru: propuneti-i sa scrieti sau sa desenati fiecare ce altfel de cadouri si-ar dori sa primeasca de la ceilalti membrii din familie, astfel incat sa va simtiti mai fericiti, mai iubiti, mai armonios ca familie.
 |
Irina Ioana Calota Psihoterapeut adlerian & Consilier prin joc si drama http://dezvoltarecreativa.ro/ |
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cand comportamentul copilului tau iti provoaca rusineModul in care copilul nostru se comporta, cum se manifesta, ce spune si ce gandeste adesea reflecta educatia pe care a primit-o acasa.
-
Scuze care te impiedica sa fii un parinte consecventToti parintii stiu ca unul din secretele unui parenting reusit este consecventa: mentinerea regulilor si limitelor chiar si atunci cand copiii au emotii puternice, comportamente insistente sau argumente convingatoare.
-
10 motive pentru care copiii nu se simt apropiati de parinti la varsta adultaMulte din problemele de relationare pe care le au adultii provin din relatia cu propriii parinti in timpul copilariei.
Adauga tu primul comentariu: