characters characters

Supararea si maturizarea (lu’ ma-sa)

Propus de: Alexandra Pintea Varnava   |   24 septembrie 2014    |   1636 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.


*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/ericabreetoe/9427010830/


Am ajuns zilele trecute la gradinita, sa-mi culeg piticul si m-a intampinat un panou chiar pe usa clasei. Pe partea dreapta erau desenate fete de oameni, cu ochi, nas, gura si urechi, in partea stanga, numele celui care a desenat.


Am cautat cu viteza printre multele fete zambitoare si am dat de numele lui Ionut in dreptul singurei fete triste. M-am uitat de vreo patru ori, am tot verificat, semne de intrebare si ganduri multe mi s-au ingramadit in minte. Asa se intampla cand citesti prea multe prostii - inclusiv carti ce analizeaza desenul pruncilor! Intru timid in clasa, schitez un zambet cand o vad pe una dintre educatoare si o intreb, asa, discret, ce s-a intamplat cu mutrisoara trista a lui Ionut.


- Asa a vrut, raspunde ea. L-am intrebat daca e sigur si el a zis ca e foarte sigur. I-am spus, uite, toti copiii pun zambete pe fetele desenate, tu nu vrei? Si el a spus, nu, eu vreau o mutrisoara trista, imi explica educatoarea.

Eu nu stiu ce sa raspund. Tac si ma gandesc.


Pe drum inspre casa, pornesc o discutie cu Ionut al meu. Ca asa mi-e felul, trebuie sa despic firu-n patru si de-i cu motiv si mai ales, de-i fara.


- Mai Ioane, pe panoul ala de afara, numai tu ai desenat o fata trista ...

- Da, raspunde el.

- De ce? insist eu, de parca de raspunsul asta depinde viata mea - in timp ce-n cap mi se invart tot felul de prostii (“Oare o fi copilul meu nefericit? Oare nu-i place la gradi? Oare nu fac eu ceva bine?”).

- Asa am vrut!

- Ok. (Accept raspunsul, sa ii mai dau timp, nu, nu ma las. Revin). Esti cumva suparat?

- Nu. De ce sa fiu suparat?

- Pentru ca ai desenat o fata trista si toti copiii au facut fete vesele. (vai, ma simt ca o adolescenta intarziata!) insist eu.

- Si ce daca? Asa am vrut. Ei au vrut sa faca fete vesele, eu am vrut sa fac o fata trista. Sa nu fie ca a lor.

- A, inteleg. Ai vrut sa fie altfel...

- Da.


Inchei subiectul, dar simt, simt cum nu ma lasa el pe mine. Ma framant. Si caut motive care nu exista. Un copil a facut un desen. Punct. Asta-i toata povestea, eu sunt pe cale sa scriu un roman. In timpul zilei il mai intreb de vreo patru ori, de fiecare data primesc acelasi raspuns. O las balta. Dar, asa, in mintea mea tot imi da cate un ghiont gandul cel netrebnic. Ta-su rade cand ii povestesc si raspunde din toata inima “Probabil ca asa a vrut, lasa-l!”. Il las.

Dimineata, inainte de plecare la gradi, Ionut sta si deseneaza. Vine la mine-n fuga.


-  Ti-am facut si o fata zambitoare. Ca sa te linistesti.

Imi vine sa intru-n pamant nu alta. Ii multumesc si-mi primesc imbratisarea. Lectia am primit-o deja. Sau?


Ne pornim agale. Incepe sa-mi povesteasca el cu mare avant despre niste tractoare, apoi trece la masini de gunoi si in final incheie cu niste rate.


-Stiai ca exista rate de mai multe culori? Si albastre, si verzi si albe dar si negre.

- Serios?

- Da, si alea negre au nevoie cel mai mult de imbratisari! Si de dragaleli.


Ma pufneste rasul.

- Chiar asa? Dar de ce?

- Pentru ca-s negre de suparare, raspunde el foarte, dar foarte serios.


Eu ma opresc in mijlocul drumului, cu ochii cat cepele.

- Sunt negre de suparare??? Ratele? Dar de ce?

- Nu stiu, pur si simplu de aia sunt negre, raspunde el in continuare serios. Dar stai linistita, eu nu-s rata. Eu sunt copil, continua el si zambeste.


Eu tac si tac si inghit. Mi-am invatat lectia.

Alexandra Pintea Varnava, mama lui Ionut (4 ani), implicata cu tot sufletul in proiectul Work At Home Moms Romania (chiar daca de la distanta), jurnalista si PR-ista care a dat cariera pe dragoste nebuna. Traiesc in Grecia de mai bine de 6 ani, scriu - pe blog (http://www.ouzoland.com), povesti pentru copii ("Povestiri pentru micutii pofticiosi" a fost deja publicata) si mai nou, aici, pe SuntParinte.ro

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe