Replici de evitat in relatia parinte-copil
Totusi, lucrurile nu stau chiar asa. Vorbele pe care noi le folosim cu atata usurinta ii pot speria sau marca pe copii in feluri in care nu ne dam seama pe moment. Sau poate ne dam mai usor daca ne gandim la felul in care am inteles noi cand eram copiii replicile de acest fel.
Doua mamici au facut o colectie de replici „memorabile” pe care propriii parinti le foloseau, amintindu-si ce impact au avut acestea asupra lor, copii fiind.
“O sa-mi plesneasca inima intr-o zi”
Aceasta expresie nu numai ca ma speria groaznic de fiecare data cand o auzeam, dar mi-a si inoculat ideea ca mama e cardiaca. Pana acum cativa ani m-am chinuit sa-mi scot din cap ideea ca mama ar avea probleme adevarate cu inima.“O sa ma bagati in pamant”
La inceput, nu mi s-a parut nimic grav. Eu ma jucam toata ziua in pamant, faceam mancare de papusi cu pamant, il cerneam, faceam gropi care imi serveau in diverse scopuri. Evident, a fost o incantare pentru mine s-o aud pe mama cand zicea ca o s-o bag in pamant, ma gandeam: pfff, sa vezi ce ma joc cu ea! Asta pana cand mi-a spus fratele meu ce inseamna de fapt aceasta expresie si n-a mai fost amuzant deloc. Iar mama, cum mai murea cineva in sat, imi spunea ca supararea l-a omorat.“Nu te mai duci la scoala, de maine te duci la sapa”
Auzeam replica asta ori de cate ori veneam de la scoala cu o nota mai mica de 10 sau cand stateam prea mult timp la joaca. De fapt, o auzeam frecvent si tot atat de des ma duceam si la sapa, asa ca ajunsese sa nu mai sune amenintator, ci doar enervant.“O sa urc toata mancarea in pod”
Nu-mi placea mancarea cand eram copil. Dar, desi nu voiam sa o mananc, nici nu eram dispusa sa primesc o portie mai mica decat fratele meu. Acesta termina portia sa in doi timpi, in timp ce eu nu numai ca nu ma atingeam de ea, dar nici nu voiam sa o dau cuiva care cerea supliment. Parintii mei imi spuneau ca vor urca toata mancarea in podul casei, astfel incat cand imi va fi foame, nu voi mai avea ce sa mananc. Foame nu mi-a fost niciodata, dar ma infiora gandul ca mi-ar putea fi.“Dau cu tine de pamant de nu te vezi”
Asa se anunta bataia, lucru bun in cele din urma, pentru ca mi-am facut o strategie: cand auzeam ca urmeaza sa mi-o iau pe cocoasa, fugeam si ma ascundeam intr-un loc numai de mine stiut. Aveam grija sa ies de acolo abia atunci cand pericolul trecuse deja.“Tu nu esti copilul meu”
Auzeam aceasta replica de fiecare data cand ceea ce faceam nu era pe placul mamei. Cand am mai crescut, prin adolescenta, am tras concluzia cu voce tare ca daca eu nu sunt copilul ei, nici ea nu e mama mea. Nu i-a prea placut sa auda asta.(Vivi Floricica)
“Te blestem sa ai un copil exact ca tine!”
Replica destul de rar folosita de mama mea, doar in momentele in care era foarte suparata. Doar ca replica nu avea efectul scontat, pentru ca nu intelegeam mesajul: mai peste tot eram laudata si prezentata drept un copil cuminte, bun si talentat. Asa ca ramaneam mereu intrebandu-ma daca este un blestem bun sau rau. Urma sa am un copil bun si talentat, nu? Deci era de bine!“Mi-ai mancat 10 ani din viața!”
Expresia era folosita in perioade de suprasolicitare, de stres si oboseala cauzate de gatit si facut curatenie in casa: sarbatori, zile de nastere si alte motive de petrecere (si implicit de curatenie si pregatiri). Intotdeauna mama spunea asta cu cateva minute inainte de venirea musafirilor. Ma intrebam mereu de ce neaparat 10 ani si nu 5, 3 sau toata viata si de ce folosea verbul a manca, in conditiile in care eu faceam mofturi la mancare. Inca aud aceasta insulta atunci cand astept musafiri, chiar daca nici macar nu sunt stresata.“Imi crapa obrazul de rusine!”
Ma ingrozea gandul ca o fac pe mama de rusine si as fi facut orice numai sa nu aud cuvintele acestea. In mintea mea de copil, ma intrebam cat de tare puteam sa o fac de rusine astfel incat sa aiba nevoie de o operatie estetica prin care sa i se repare obrazul?“Am sa plec si-or sa va manance viermii in lipsa mea!”
Trebuie sa recunosc ca atunci cand ma enervez pe sotul meu si il amenint ca plec de acasa, imi este la indemana aceasta expresie. Ii subliniez ca i-ar fi greu fara mine, dar cu alte cuvinte: “Habar nu ai ca fara mine esti un nimic”. Acelasi lucru ii zicea si mama tatalui meu cand ajungea acasa obosita si gasea o multime de treaba asteptand-o: chiuveta plina de vase sau casa in dezordine. E singura expresie pe care am mostenit-o, fara sa vreau, si de care imi doresc sa ma debarasez imediat cum o scot pe gura.“Mi-ati mancat ficatii!”
„Voi”, adica eu si sora mea. Dupa ce am invatat ceva anatomie, am inteles ca expresia e gresita si ca, de fapt, corpul uman are doar un ficat, nu mai multi, asa cum crezusem pana la 13 ani. Sora mea a fost si mai marcata, dovada ca si acum o foloseste gresit, saraca.“O sa te bata Dumnezeu!”
Inca ma sperie vorba asta si inca o aud prin parc, de la bunici credincioase. Si bunicile mele o foloseau si profitau de fiecare canicula sau potop pentru a ne scoate pe nas toate trasnaile pentru care Dumnezeu ne pedepseste prin vreme rea.Fereasca Sfantul!“O sa-ti vina si tie randul!”
Expresia asta este cireasa de pe tort, din care gustam si azi, cand parintii nostri abia asteapta sa ne vada in locul lor. Adica peste 30 ani, cand vom ajunge ca ei, vom proceda ca ei si vom intelege, in sfarsit, ca ce fac ei pentru noi este sacrificiul suprem. Nu pot spune decat „Vom trai si vom vedea”.(Delia Grigoroiu)
Voua ce amenintari v-au marcat copilaria?
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
-
Ce sa eviti cand copilul tau are o criza de furieAminteste-ti ca toti copiii au crize de furie si toti parintii trec la un moment dat prin astfel de situatii cu copiii lor.
-
Puterea exemplului personal in relatia parinte-copilCopiii invata cum sa se comporte observandu-i pe cei din jur, mai ales propriii parinti.
Comentează:4 comentarii
-
Monica
30.03.2013 - 19:43
Incurajarea copilului este baza dezvoltarii emotionale si sociale a viitorului adult.Jumatate din munca de incurajare presupune evitarea descurajarii, iar aceste expresii folosite de noi parintii duc la descurajare, asa ca sunt de evitat.
-
ARON
30.03.2013 - 15:40
IN MARE PARTE LE-AM FOLOSIT SI EU DAR FARA SA-MI DAU SEAMA,PUR SI SIMPLU LE SPUNEAM SI FETELE MELE MAI TARZIU CAND AU CRESCUT MI-AU SPUS CA UNEORI ISI FACEAU GRIJI,SAU ISI FACEAU FEL DE FEL DE PROBLEME.ACUM ASTEPT SA MA FAC BUNICA SI MI-AM PROPUS SA LE SCOT DIN VOCABULAR.
-
Maria
29.03.2013 - 15:34
..sedintele cu parintii."Merg la scoala....poate ma ridica tovarasa diriginta in picioare si spune ceva rau si ma faci de râs!!!!,, Bineînţeles că nu-l făceam pe tata de râs..dar...ştiu eu ce-ar putea spune diriga?????
-
maria ilincescu
26.03.2013 - 14:32
In marea graba in care traim,se pare ca vom gasi timpul pentru toate, mai putin pentru familie-sa vorbim cu toti membrii mai ales cu copiii.Cand am fost copil ultimul cuvant il aveau parintii,astazi situatia s-a schimbat, gradul de independenta al tinerei generatii a crescut foarte mult.Ceea ce m-a marcat a fost ca nu trebuia sa ne critice parintii fata de altii:degeaba laude dupa ce eram umiliti, frustrati.
Vezi toate comentariile