Proiectia in relatia parinte-copil
Cand temerile parintilor devin temerile copiilor
In rolul nostru de parinti, este foarte usor sa ajungem sa credem ca propriul copil are probleme, frici sau dificultati asemanatoare cu cele pe care noi insine le-am avut cand eram copii sau pe care inca le avem. Deseori, acest proces este automat si se intampla atat de rapid incat nu ne dam seama ca se intampla. Tot ce stim este ca ne este teama pentru copil, ca suntem ingrijorati ca nu se va descurca bine si, uneori ne simtim descurajati sau neajutorati in fata problemei cu care acesta se confrunta.
Citeste si:
Incredere versus frica in parenting
Trei greseli ale parintilor care afecteaza dezvoltarea copiilor
Proiectia in relatia parinte-copil
Alteori, suntem convinsi ca propriul copil are anumite talente, interese sau dorinte, similare cu ale noastre. Il incurajam sa faca sport pentru ca noi nu am reusit sa facem performanta in copilarie sau il orientam catre stiinte si matematica pentru ca am fost pasionati de aceste materii in copilarie. Acest proces se numeste proiectie si este un mecanism involuntar. Nu ne dam seama ca facem acest lucru, dar simtim presiunea de a actiona in aceasta directie.
Cand proiectam propriile dorinte sau idealuri asupra copilului:
- tindem sa stabilim standarde de performanta ridicate si
- suntem convinsi ca stim mai bine decat copilul ce isi doreste acesta
- nu facem diferenta dintre ce poate copilul si ce vrea sa obtina - stim pur si simplu ca poate sa obtina performanta, fara sa ne intrebam daca vrea performanta
- nu verificam din cand in cand daca drumul spre performanta este ceea ce isi doreste copilul
- suntem extrem de afectati de dificultatile sau esecurile copilului in domeniul respectiv
- simtim nevoia sa il protejam pe copil de critici constructive sau recomandari din partea persoanelor care il pot ajuta sa progreseze - de exemplu, reactionam defensiv in fata feedback-ului unui profesor sau antrenor
- suntem anxiosi cu privire la performanta si evolutia copilului
- simtim satisfactie personala cand copilul are succes, aproape ca si cum succesul copilului ne apartine
Cand proiectam temerile si dificultatile noastre asupra copilului:
- ne speriem (simtim panica si tensiune interioara) la primul semn ca fiul sau fiica noastra intampina o dificultate - fie legata de invatare, fie de socializare
- ajungem imediat la concluzia ca este ceva in neregula cu copilul daca lucrurile nu merg asa cum ne-am asteptat sau ne-am dori - perfect si fara probleme
- incercam imediat sa il salvam pe copil sau sa preluam controlul asupra situatiei in care se afla, pentru ca suntem convinsi ca nu ii poate face fata
- in timp, tindem sa il comparam negativ pe copil cu alti copii, fara sa ne dam seama ca facem acest lucru
- simtim o lipsa de incredere in abilitatile copilului si in potentialul lui de a evolua armonios
- tindem sa il protejam de situatiile care s-au dovedit dificile pentru el in trecut
- simtim rusine sau jena excesiva cand copilul se afla intr-o situatie sociala dificila
Intr-o masura mai mica sau mai mare, toti parintii trec prin aceste stari, in anumite momente. Proiectia este un mecanism de aparare, prin care ne aparam de propriile noastre stari interioare dificile - regretul ca nu ne-am indeplinit propriile dorinte sau aspiratii ori frica intensa ca defectele noastre sunt de nedepasit. Proiectia actioneaza ca un reflex - reactionam la anumite situatii care ne amintesc de aceste emotii dificile fara sa ne dam seama, ca atunci cand ne retragem mana daca atingem un obiect fierbinte. De aceea, pentru a identifica propriile proiectii in relatia cu copiii, este nevoie de reflectie sincera si de un strop de acceptare de sine.
Iata care sunt cele mai frecvente domenii in care parintii tind sa proiecteze asupra copiilor:
- Competitii si sport. Daca in propria copilarie ai trait anumite dezamagiri la concursurile la care ai participat, orice concurs sau competitie la care va participa copilul tau poate fi pentru tine o retraire a emotiilor din trecut.
- Adaptarea sociala. Multi copii intampina dificultati in a se adapta la un mediu scolar nou, la o clasa noua, alti colegi sau un alt oras. Daca istoria se repeta si copilul tau schimba scoala sau orasul, asemenea tie, emotiile pe care le-ai trait incercand sa te acomodezi noului spatiu, vor fi proiectate cu siguranta si asupra copilului tau.
- Aspectul fizic. Cu totii ne-am dorit sa aratam intr-un anumit fel in copilarie si adolescenta si putini sunt cei multumiti de cum aratam in prezent.
- Performante scolare. Parintii pun in general extrem de mare accent pe rezultatele bune la invatatura ale copiilor. De multe ori, altceva nu mai conteaza, atata timp cat notele sunt bune. Daca iubirea si aprobarea parintilor tai a fost conditionata de notele de la scoala, cel mai probabil, istoria se va repeta si in cazul copiilor tai.
- A fi un copil bun. Propriile greseli din copilarie sau standardele ridicate ale propriilor parinti pot influenta relatia cu propriul copil.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Scuze care te impiedica sa fii un parinte consecventToti parintii stiu ca unul din secretele unui parenting reusit este consecventa: mentinerea regulilor si limitelor chiar si atunci cand copiii au emotii puternice, comportamente insistente sau argumente convingatoare.
-
10 motive pentru care copiii nu se simt apropiati de parinti la varsta adultaMulte din problemele de relationare pe care le au adultii provin din relatia cu propriii parinti in timpul copilariei.
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
Adauga tu primul comentariu: