Cum il sprijini pe copilul sensibil
Copiii foarte sensibili au nevoie de sprijin, empatie, validare si reguli clare pentru a fi ajutati sa isi dezvolte abilitati de coping puternice. Adesea in familiile in care exista un copil sensibil, unul din cei doi parinti devine sursa primara de suport emotional si de confort. Este important sa fii alaturi de copilul tau sensibil, insa sa ramai constient de faptul ca acesta are nevoie sa isi dezvolte independenta si increderea in el insusi. Asadar, cum il poti sprijini pe copilul sensibil fara sa creezi involuntar o relatie de dependenta intre tine si el?
Citeste si:
Copilul "orhidee" sau copilul foarte sensibil
Cum recunosti copilul sensibil?
- Copilul sensibil nu este reactiv emotional, ci extrem de empatic. Vazandu-i pe altii ca sufera, va suferi la fel de mult ca acestia.
- Proceseaza lucrurile extrem de profund si observa mai multe lucruri care se intampla in jurul lui. De aceea, de exemplu, doar un ton mai agresiv al vocii sau un gest care exprima nerandare il pot afecta emotional mai mult decat pe alti copii.
- Metodele de disciplina obisnuite nu functioneaza pentru el. Discutiile calme sunt mult mai utile.
- Are probleme cu somnul, mai ales dupa o zi grea.
- Se implica in activitati noi treptat, fiind extrem de ezitant.
- Simturile par mult mai intense decat in cazul altor copii.
- Are reactii puternice la stimuli senzoriali - zgomotele, luminile sau anumite texturi pot sa trezeasca reactii intense..
- Traieste la un nivel mai ridicat decat alti copii, stresul sau emotiile negative.
- Are o nevoie mai ridicata sa simta ca detine control, este mai rigid si inflexibil.
- Simte o frica mai ridicata si este mai temator in situatii noi.
- Toleranta la frustrare este mai scazuta.
- Tinde spre perfectionism si accepta cu greu cand pierde sau greseste.
Cum il sprijini pe copilul sensibil?
Incurajeaza-l sa ia pauze si sa se odihneasca frecvent. Sensibilitatea ridicata inseamna mai multa activitate emotionala si, implicit fiziologica. De aceea, copiii sensibili obosesc rapid si pot deveni intoleranti la frustrare sau epuizati fizic si emotional. Timpul petrecut in liniste, pe cont propriu sau relaxandu-se reprezinta o posibila solutie pentru aceasta problema.
Fii empatic cu nevoile copilului, insa nu prelua emotiile sale. Evita sa internalizezi emotiile copilului pentru ca deseori acest lucru amplifica distresul micutului si il impiedica sa isi gestioneze in mod adecvat emotiile. Cu alte cuvinte, daca acesta este coplesit de tristete sau dezamagire, evita sa devii la randul tau coplesit de aceste emotii.
Evita sa fii cel care rezolva problemele copilului tau. Daca vei proceda in acest fel, copilul nu va invata sa rezolve probleme. Mesajul pe care il transmitem copiilor este ca nu avem incredere in abilitatile lor de a face fata unei situatii si ca noi suntem langa ei sa salvam situatia.
Fii partenerul copilului in rezolvarea de probleme. Permite-i sa gaseasca singur solutii si ajuta-l sa o aleaga pe cea mai potrivita.
Permite-i copilului sa simta disconfort pentru ca e o reactie naturala la stres, atunci cand nu obtinem ce dorim. In acest mod, va invata ca nu putem obtine de fiecare data ce ne dorim si ca e important sa ne adaptam unor noi experiente. In acest mod, copilul va dobandi o incredere de sine mai ridicata.
Ajuta-l sa isi dezvolte rezilienta expunandu-l pfrecvent unor situatii noi si necunoscute.
Stabileste limite si reguli. Limitele ajuta la adaptare si creeaza oportunitati de invatare in situatii frustrante.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Ce este blocajul mintal?Blocajul mintal se refera la o bariera temporala psihologica care impiedica o persoana sa isi aminteasca pe moment o informatie sau cum sa procedeze intr-o sarcina data.
-
Bucuria, antidotul pentru epuizareBurnout-ul este o stare pe care tot mai multi o traim in aceste timpuri si presupune o epuizare intensa fie de natura fizica, emotionala sau mentala care in general este cauzata de un context in care resimtim un stres puternic.
-
7 idei daunatoare pe care si le formeaza copiii in primii 7 ani de viataExperientele timpurii din primii 5 sau 7 ani de viata au un efect puternic asupra noastra fiindca sunt primele experiente ce vor sta la baza tuturor deciziilor pe care le vom lua mai tarziu.
Adauga tu primul comentariu: