3 tipuri de excese in parenting
Cheia succesului este echilibrul, iar in rolul de parinte, acest lucru este mai usor demonstrat decat in orice alta situatie. Care sunt excesele frecvente care apar in rolul de parinti?
Citeste si:
5 greseli ale parintilor care afecteaza copiii pe termen lung
Trei greseli ale parintilor care afecteaza sanatatea emotionala a copiilor
Trei tipuri de excese in rolul de parinte
Protejarea excesiva a copilului
Paradoxal, pentru a ne simti in siguranta in lume, este nevoie sa trecem prin situatii in care simtim frica, ne asumam riscuri si facem alegeri in mod independent. Pe masura ce cresc, copiii au nevoie de mai putina protectie si mai multa libertate din partea parintilor, astfel incat sa invete sa recunoasca singuri sursele de pericol si felurile in care le pot evita. Copiii protejati excesiv nu sunt lasati sa isi dezvolte independenta si risca sa ramana atasati de parintii lor intr-o maniera nesanatoasa.
La maturitate, protejarea excesiva in copilarie poate duce la:
- teama de esec si de provocari
- adoptarea comportamentelor de evitare in fata situatiilor dificile – procrastinare de exemplu
- sentiment de neajutorare si nevoia de a cere ajutorul celor din jur pentru rezolvarea problemelor de viata de zi cu zi
- lipsa de incredere in sine si in propriile abilitati de a obtine lucrurile pe care persoana si le doreste
- lipsa sentimentului de control si putere asupra propriei vieti, care in timp poate duce la anxietate si depresie
Deseori, tendinta de a-i proteja excesiv pe copii apare la parintii cu un nivel ridicat de anxietate.
Copiii care primesc doar libertate din partea parintilor nu au ocazia sa isi exerseze toleranta la frustrare, autodisciplina si autocontrolul. Limitele si regulile pe care parintii le stabilesc si le consolideaza in familie ii ajuta pe copii sa invete ca:
- uneori, este posibil sa traiasca momente de frustrare, dar acestea pot fi depasite
- uneori, impulsurile sau dorintele personale trebuie sa astepte, pentru binele altor persoane si pentru a pastra relatii apropiate cu acestea
- in unele situatii, este important sa amanam recompensele imediate pentru a obtine recompense pe termen lung - de exemplu, mai intai face temele si apoi se joaca, pentru a avea rezultate bune la scoala si, mai tarziu, o profesie care ii aduce implinire.
In timp, exersarea autocontrolului ii ajuta pe copii sa valorifice eforturile depuse pentru rezultatele dorite pe termen lung. Astfel, copiii incep sa faca alegerile benefice pentru ei nu pentru ca parintii le spun sa faca acest lucru, ci pentru ca inteleg cat de important este sa isi controleze si sa isi orienteze comportamentele catre obiectivele pe care doresc sa le atinga pe termen lung.
Permisivitatea excesiva inseamna absenta oricaror reguli, asteptari si exigente din partea parintilor. Copiii crescuti intr-un mediu excesiv de permisiv risca sa devina la maturitate adulti care:
- nu pot respecta reguli sau limite in mediul profesional sau personal – de exemplu, nu reactioneaza bine la critica, nu respecta programul de munca sau, in plan social, nu accepta pareri sau alegeri diferite de ale lor ori reactioneaza cu furie intensa cand li se refuza o cerere.
- nu pot prioritiza responsabilitatile in fata dorintelor si impulsurilor de moment
- considera ca a primi instructiuni, sugestii sau recomandari este echivalent cu a fi ofensat sau atacat personal, iar in consecinta, relatiile sociale si profesionale au de suferit.
Din convingerea ca ei stiu ce este mai bine pentru propriul copil sau din teama ca acesta sa nu faca alegeri gresite, parintii pot alege sa mentina un nivel ridicat de control psihologic si comportamental asupra copiilor, dincolo de varsta la care acest lucru ar fi benefic.
Copiii crescuti de parinti care ii controleaza excesiv tind sa se revolte in fata acestora in preadolescenta si adolescenta, fie in mod deschis, prin conflicte si refuzul de a asculta, fie pe ascuns, prin incalcarea regulilor si ascunderea acestui lucru.
La maturitate, acest tipar poate da nastere la probleme precum:
- o relatie dificila cu sursele de autoritate, in mediul social si profesional (de exemplu, la locul de munca sau in institutiile oficiale ale statului)
- o nevoie excesiva de independenta si putere, care poate duce la conflicte in relatiile cu cei din jur.
Copiii care nu se revolta in fata controlului excesiv al parintilor risca sa devina adulti care:
- nu pot lua decizii pe cont propriu fara un nivel ridicat de anxietate
- urmeaza sfaturile si principiile parintilor fara a le verifica prin propriul filtru al valorilor personale
- aleg cariere si stiluri de viata care nu li se potrivesc, care pot da nastere in timp la crize emotionale.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Scuze care te impiedica sa fii un parinte consecventToti parintii stiu ca unul din secretele unui parenting reusit este consecventa: mentinerea regulilor si limitelor chiar si atunci cand copiii au emotii puternice, comportamente insistente sau argumente convingatoare.
-
10 motive pentru care copiii nu se simt apropiati de parinti la varsta adultaMulte din problemele de relationare pe care le au adultii provin din relatia cu propriii parinti in timpul copilariei.
-
10 rezolutii de Anul Nou care iti fac viata de parinte mai usoaraCand vine vorba de rolul de parinte, multi dintre noi stim care sunt lucrurile pe care am vrea sa le schimbam sau sa le obtinem, fie pentru noi insine, fie pentru relatia cu propriul copil.
Adauga tu primul comentariu: