characters characters

Parintii care isi controleaza excesiv copiii

Propus de: SuntParinte.ro   |   16 noiembrie 2020    |   1683 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani.

parintii care ii controleaza excesiv pe copii
Putem vedea relatia dintre parinte si copil ca un echilibru delicat, in constanta schimbare, dintre autoritate si afectiune, dintre reguli si libertate si dintre control si responsabilitate. Copiii au nevoie de limite si reguli in familie, dar au la fel de multa nevoie de libertate, afectiune si ocazii de a deveni responsabili.

Ce inseamna controlul excesiv al parintilor asupra copiilor? Controlul apare la nivelul comportamental, si emotional si cognitiv: copiii nu au spatiu si libertate sa isi traisaca, sa isi exprime si sa isi inteleaga propriile experiente emotionale si propriile ganduri. Cu alte cuvinte, parintii care isi controleaza excesiv copiii incearca sa dicteze acestora ce ar trebui sa gandeasca, sa simta si sa faca, in majoritatea situatiilor in care se afla. 

Nevoia de a controla excesiv copilul apare insotita de o serie de convingeri si/sau temeri ale parintelui, precum:

  • „Trebuie sa previn probleme sau esecuri ale copilului.”
  • „Copilul meu are defecte/slabiciuni pe care trebuie sa le corectez, altfel consecintele vor fi dezastruoase.”
  • „Copilul meu nu trebuie sa sufere niciodata/ ca mine/ etc.”
  • „Copilul este oglinda parintilor – daca are comportamente gresite, eu sunt cel care sunt judecat.”
  • „Copilul meu nu stie ce este bine pentru el/ce are nevoie/ce ii place.”
  • „Copiii trebuie indrumati si monitorizati, pentru ca altfel nu fac alegeri bune (iar acest lucru are rezultate dezastruoase).”
  • „Eu am datoria sa il invat pe copilul meu ce trebuie sa ii placa.”

Semne ale controlului excesiv in relatia parinte-copil

Asteptari nerealiste fata de copil si lipsa de incredere in potentialul acestuia

Copiii sunt priviti in aceste cazuri ca fiind irationali, incapabili sa atinga anumite standarde sau sa ia decizii adecvate. Deseori, copiii se poarta intr-adevar astfel pentru ca parintii nu le-au dat ocazii suficiente de a gandi pe cont propriu, de a invata din incercare si eroare sau de a invata sa isi controleze propriul comportament.

Reguli stabilite unilateral si nu neaparat consecvente

Parintii cu o nevoie ridicata de control tind sa impuna reguli copiilor fara a le explica, sa le schimbe fara sa aduca argumente sau sa nu modeleze prin propriul comportament respectarea acestor reguli. De exemplu, parintii care isi pedepsesc copiii pentru ca nu au facut curat in camera, desi nu exista o regula discutata in prealabil sau parintii care nu permit copiilor sa ridice vocea, dar tipa la randul lor.

Desigur ca regulile referitoare la siguranta copilului nu intra in aceasta categorie si ca, mai ales in primii ani de viata, parintii au datoria sa intervina si sa opreasca anumite actiuni sau comportamente periculoase ale copiilor.

Reprosurile frecvente adresate copilului

Cand parintii reactioneaza la emotiile sau actiunile copiilor prin reprosuri menite sa trezeasca in copii vinovatia sau rusinea, vorbim de incercarea de a controla emotional copilul. Replici precum „Daca m-ai iubi, ai face ce iti spun eu.” sau „Nu stii cat de multe lucruri am sacrificat pentru tine, iar tu nici macar nu vrei sa ma asculti.” sunt semne ale nevoii parintelui de a controla excesiv copilul.

Lipsa de empatie si respect fata de copil

Parintele nu incearca sa inteleaga perspectiva copilului, pentru ca aceasta este evaluata din principiu ca fiind „incorecta”, inexistenta sau lipsita de importanta. Cand copilul trece prin situatii dificile din punct de vedere emotional (plangand sau infuriindu-se), parintele reactioneaza prin a-i explica de ce nu ar trebui sa aiba respectivele emotii, deseori alegand chiar sa il pedepseasca pe copil pentru acestea.

Neajutoarea invatata

Tendinta parintilor de a face in locul copilului lucruri pe care acesta este capabil sa le faca se datoreaza tot unei nevoi de control excesiv. Rezultatul este ca in timp, copilul pierde ocazii importante de a-si dezvolta abilitati de viata si de gandire si risca sa isi dezvolte o incredere in sine extrem de scazuta.


Frustrari frecvente ale parintelui si un nivel ridicat de stres in relatia cu copilul

Pentru ca a controla in totalitate comportamentul, emotiile si gandurile unei alte persoane este imposibil, nivelul de frustrari si furie va creste atat pentru copil, cat si pentru parinte. Apar astfel conflicte si neintelegeri frecvente care pot eroda relatia parinte-copil.


*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

  • Neajutorarea invatata la copii
    Cum iti dai seama ca incurajezi neajutorarea copilului tau
    15 septembrie 2021   

    and copilul spune deseori „Nu pot.” sau „Nu stiu.”, evita sa isi asume responsabilitati, cere ajutorul pentru activitati pe care le poate face si singur sau este lipsit de initiativa, energie si incredere, este important sa analizam relatia parinte-copil.

  • Patru feluri in care adolescentii isi apara independenta
    Patru feluri in care adolescentii isi apara independenta
    02 septembrie 2021   

    Stim ca adolescentii au nevoie de mai multa independenta si ca parintii au nevoie sa invete sa le-o ofere copiilor intr-o maniera responsabila si sigura. Cum isi exprima si isi apara adolescentii nevoia de independenta? Iata patru feluri frecvente.

  • Trecerea de la adolescenta la maturitate
    Trecerea de la adolescenta la maturitate
    11 august 2021   

    Desi ne-am dori sa fie astfel, copiii nostri nu devin adulti doar pentru ca au implinit 18 ani si au plecat la facultate. Trecerea de la adolescenta la maturitate este mai lunga si mai complexa decat pare la prima vedere, iar parintii o pot facilita.

Mai multe