Parinti si copii: cand socrii se amesteca in familia noastra
Cand relatia cu socrii afecteaza relatia de cuplu
Motto: “De aceea va lasa omul pe tatal sau si pe mama sa si se va lipi de femeia sa si cei doi vor fi un trup; asa ca nu mai sunt doi, ci un singur trup.” Evanghelia dupa Marcu
Suntem foarte influentati de familia in care am trait deoarece ea ne-a influentat modul in care gandim, simtim si luam decizii. Prin alegerile pe care le facem, repetam adesea greselile parintilor nostri. Iata doua exemple:
„In fiecare duminica trebuie sa luam masa cu mama lui, tatal lui a murit si nu o putem lasa singura. Pentru mine si copii este cel mai prost moment al saptamanii. Ii pune mancarea in farfurie, numai lui. L-a invatat ca femeia serveste barbatul, este datoria ei de sotie. Mama lui gaseste mereu motive sa ma critice, el nu spune nimic, „doar e batrana, e mama mea, nu o pot supara si eu. Ma simt furioasa si trista ca nu mi-a luat niciodata apararea in fata ei”.
„Nevasta mea se consulta cu tatal ei, el stie mai bine ce trebuie noi sa facem in familia noastra. Ma infurie teribil asta, ma simt ca si cum eu nu contez, ma simt neapreciat. Ea spune ca tatal ei ne vrea binele, ne ajuta cu bani, ne plateste vacantele. Ea crede ca barbatul trebuie sa asigure veniturile ei si ale copiilor. Acesta e rolul unui barbat, asa cum a facut tatal ei. Mama ei a stat acasa sa creasca copiii. Sotia mea are un loc de munca, dar merge acolo, dupa cum spune ea, sa aiba de unde iesi din casa. Grijile financiare sunt doar ale mele.”
Situatii care se intampla frecvent in familiile din Romania. La ce ar fi bine sa fim atenti?
- Imi sacrific nevoile pentru familia mea sau a sotului meu „Fiecare Craciun de 16 ani il petrecem la parintii lui. Acolo este traditie, spune sotul meu, la parintii mei nu este traditie. Eu mi-as fi dorit sa mergem si la ai mei. Cand i-am spus asta mi-a spus ca sunt egoista si ca nu il respect.”
- Le permit socrilor sa aiba control asupra relatiei noastre: „Ei ne spun ce este bine pentru copiii nostri, cum sa ii crestem, cand si ce fel de mobila sa ne luam, tot felul de maruntisuri.” Si sa ma trateze prost: „Ma critica mereu de fata cu el si de fata cu copilul. Parca nimic din ceea ce fac nu ii multumeste.”
- Te plangi mereu de timpul pe care il petrece cu familia lui „Cand vine din delegatie, merge la ai lui…ma simt ranita si tradata.”
- Insisti ca partenerul tau sa aiba o relatie buna cu familia lui. „Nu ii plac, nu ii iubesc. Imi e greu si sa fiu politicos cu ei. Ma enervez de fiecare data cand ii vad.”
- Dai vina pe parintii tai pentru problemele pe care le ai. „Ei sunt de vina unde am ajuns. Daca ei erau altfel, eu eram acum departe in viata.”, „Mama e de vina ca vine in vizita neanuntata, ce sa ii fac, e femeie batrana, cum sa ii spun ca ar fi mai bine sa dea un telefon inainte?”
Ce poti sa faci:
- Negociaza cu partenerul limitele pe care le accepti. Spune ce simti, ce vrei si care sunt consecintele alegerilor lui si ale membrilor familiei lui asupra ta. „Ma simt trista si furioasa cand trebuie sa ne petrecem toate duminicile la parintii tai. As vrea sa avem mai mult timp special pentru noi doi. Hai sa gasim o cale prin care sa avem timp pentru noi si sa petreci si timp cu parintii tai.”. „Sunt foarte furios cand mama ta vine in vizita la noi si imi face reprosuri si imi spune ce sa fac prin casa. Vreau sa ii spui sa inceteze cu reprosurile si controlul. Altfel, eu nu sunt de acord sa mai vina la noi in vizita pana cand nu isi schima comportamentul.”
- Tu esti responsabila sa rezolvi problemele familiei tale de origine, sotul tau ale familiei lui.
- Nu iti asuma probleme care nu sunt ale tale. Esti alaturi de sotia/sotul tau, dar nu incerca sa rezolvi o problema de care nu esti responsabila.
- Prioritatea ta este relatia cu partenerul, loialitatea este fata de partener si nu familia extinsa (exemplu: parinti, matusi, etc). Impreuna stabiliti ce va este confortabil si ce nu.
Ca sa ne desprindem de obisnuintele preluate de la parinti, care ne fac rau noua si partenerului nostru este nevoie de multa munca de constientizare, de efort si determinare de a ne schimba. Asa, copiii nostri au sansa sa nu mai repete greselile parintilor nostri si ale noastre.
Te-ai regasit in vreo situatie de mai sus?
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/silverback40/12299386945/
Domnica Petrovai
Psiholog clinician, Pr., Psihoterapeut cognitiv-comportamental, http://www.mindeducation.ro/
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Adauga tu primul comentariu: