characters characters

Scoala finlandeza, exemplu fara cusur

26 martie 2010    |   621 vizualizări

Discutiile privind imbunatatirea educatiei din Romania sunt nesfarsite in ultimii 20 de ani, dar nu au condus la reformarea sistemului de invatamant.
Rezultatele foarte bune ale elevilor finlandezi la testele PISA - primul loc in Europa si intre primele trei din lume la stiinte, matematica, citire si intelegerea textului -, au facut multa lume sa se intrebe care sunt cauzele acestui succes.
 
Cheia succeselor in educatie
Finlandezii sunt oarecum mirati de atentia care li se acorda, deoarece au senzatia ca nu fac un efort special. Iata opinia unui expert (Pekka Himanen, filozof, Institutul de Tehnologia Informatiei din Helsinki): „Cheia succeselor in educatie provine din calitatea profesionala a profesorilor finlandezi. Trebuie sa ai licenta ca sa predai intr-o gradinita. Trebuie sa ai masterul ca sa predai la scoala primara. Multi dintre cei mai buni studenti vor sa devina profesori. Traim in societatea informationala, deci este demn de tot respectul sa lucrezi intr-un domeniu cheie pentru stapanirea informatiei, cum este invatamantul.".

 

La testele PISA, Finlanda are cea mai mica diferenta intre scoala cu rezultatul cel mai bun si cea cu rezultatul cel mai slab, deci calitatea scolii e relativ uniforma in tot teritoriul. Copiii se duc la scoala cea mai apropiata, nu la una „buna". Accentul e pus pe obtinerea unor elevi buni „in medie" si pe evitarea rebuturilor scolare.


Este interesant ca, intre tarile OECD, elevii finlandezi petrec cel mai mic numar de ore la scoala. Diferenta este mai mare in clasele primare, ca apoi sa se estompeze o data cu cresterea varstei elevilor. Motivul este dorinta ca, in special la inceput, elevii sa poata asimila toate cunostintele prevazute in programa si sa progreseze in ritmul lor natural.
 
Gandirea creativa si independenta

Educatia scolara se bazeaza pe dezvoltarea gandirii si a expresiei, nu pe acumularea masiva de informatie. Pentru a favoriza gandirea creativa si independenta, multe din temele pentru acasa au forma de proiect; elevul nu rezolva numai probleme dupa o reteta, ci incearca sa descopere utilitatea solutiilor in diferite aspecte practice. Un exemplu de tema: sa masoare temperatura zilnic (a lui sau cea de afara), dimineata si seara, sa faca un grafic, sa faca un tabel cu variatiile zilnice, sa faca medii saptamanale si lunare si sa prezinte totul intr-un raport final cu cap si coada.

 

Sau, alta tema: sa mearga in padure, sa fotografieze copacii sau plantele studiate in clasa, sa le identifice si sa faca un raport despre vegetatia din zona respectiva. Raportul final este prezentat in clasa, de multe ori la proiector. Se antreneaza in acest fel sa invete si pentru mai tarziu sa stie cum sa isi prezinte rezultatele personale.


Invatamantul obligatoriu are noua clase, plus un an pregatitor inainte de intrarea la scoala primara (gradinita de la noi). Liceul dureaza trei ani si are filiera teoretica si tehnologica sau vocationala. Abandonul scolar este redus, 4% la liceu, 10% la scolile tehnologice.


Aproape 50% dintre absolventi urmeaza studii universitare, Finlanda avand cel mai mare procent de licentiati din UE. Scolile „politehnice" (invatamant profesional superior orientat explicit spre practica, vezi mai jos) au mare succes. Exista 28 de politehnici in Finlanda, si doar 21 de universitati! Rezulta clar pragmatismul invatamantului finlandez. De altfel, orientarea profesionala a viitorului licean sau student este urmarita permanent de profesor, alocandu-i-se o ora pe saptamana, cel putin in clasa a 9-a, dar si la liceu.

 

Elevul afla ce fel de licee exista, care-i diferenta intre filiera teoretica si cea tehnologica (scoala profesionala de la noi, mai exact, scolile de meserii), ce perspective are la fiecare. Se considera important ca la aceasta virsta, cca 14, 15 ani, elevul sa fie informat de meseriile cele mai solicitate (electrician, instalator etc), cati oameni lucreaza intr-o meserie in intreaga tara, care sunt domeniile cele mai cautate la momentul respectiv etc.


Articol integral: www.romanialibera.ro
 

Comentează:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • iosefina_sp
    iosefina_sp    28.03.2010 - 15:47
    Suntem atat de departe de ei...
  • Valentina Cretan
    Valentina Cretan    27.03.2010 - 20:59
    Cat se aloca in Finlanda anual pentru tot ce inseamna invatamant - infrastructura, politici educationale, cadre didactice?