Cercetare: Importanta parteneriatului scoala - parinte
In ultimii ani, tema parteneriatului scoala – familie a fost frecvent supusa atentiei opiniei publice, mai ales pe fondul schimbarilor sociale multiple din ultimul timp. Acesta tendinta, prezenta deja in unele tari vest-europene, in cazul societatii romanesti este doar la stadiul de discutii publice.
Abordarea UE in aceasta privinta pune accentul pe un angajament mutual clar stabilit intre parinti si profesori, pe baza unui “contract parental”. Acest tip de contract se contituie ca un sistem de obligatii reciproce in cooperarea parintilor cu profesorii si implica colaborarea parintilor in activitatile scolare, nu numai sub aspect economic, respectiv de a participa, sustine si evalua eforturile si actiunile financiare ale scolii, ci si sub aspect educational-cultural.
Opiniile dascalilor din Romania, rezultate in urma sondajului INTUITEXT, dovedesc o deschidere totala a acestora in privinta finalizarii acestui demers.
95 % dintre profesorii participanti la studiu considera utila implementarea unui parteneriat parinte – profesor. Dintre acestia, 78 de procente considera implementarea acestui parteneriat foarte utila.
In acelasi timp, 91 % dintre profesori considera ca un astfel de parteneriat ar ajuta la imbunatatirea relatiei dintre scoala si parinte. Dintre acestia, 55 % apreciaza ca aceasta relatie se va imbunatati in foarte mare masura, iar 36% in mare masura. Doar 7% dintre profesori nu intrevad o imbunatatire a acestei relatii in eventualitatea unui parteneriat scoala – parinte.
In privinta principalelor obstacole de comunicare in relatia scoala – parinte, profesorii acuza parintii ca nu aloca timp suficient pentru educarea copiilor si ca lasa, cu buna stiinta, in seama scolii aceasta responsabilitate.
In acelasi timp, dascalii recunosc ca principalele obstacole care vin din partea lor sunt, in proportii aproximativ egale: 1. Profesorii se axeaza mai mult pe predarea efectiva si mai putin pe dezvoltarea abilitatilor si competentelor copilului; 2.Profesorii nu considera colaborarea cu parintii un factor important in educarea copilului si 3. Profesorii au un program prea incarcat.
In ceea ce priveste imbunatatirile asteptate, inlaturarea barierelor de comunicare dintre cadre didactice si parinti, pe de o parte, si cresterea nivelului de implicare a parintilor in educarea copiilor, pe de alta parte, sunt principalele 2 avantaje ale unui eventual parteneriat cu 62% si respectiv 40% dintre optiuni.
Având in vedere implicarea parintilor, acest parteneriat ar trebui sa stabileasca modul de identificare si dezvoltare a punctelor forte ale copilului si sa stabileasca frecventa cu care parintii participa la activitatile scolii, considera 57, respectiv 60 de procente dintre dascali.
Având in vedere implicarea cadrelor didactice, modul de identificare si dezvoltare a punctelor forte ale copilului este, de asemenea, in topul obiectivelor considerate importante, cu 59 % dintre optiuni. Totodata, definirea modalitatilor in care profesorii tin legatura cu parintii este considerata importanta, aproximativ 60% dintre dascali considerând-o un obiectiv secundar al parteneriatului.
Opiniile privind forma parteneriatului acorda o importanta aproximativ egala atât unui contract scris, formal, girat de institutia scolara cât si unui parteneriat informal intre diriginte / profesor si parinte (52, respectiv 48 % dintre alegeri).
Dincolo de rezultatele acestei cercetarii, este clar ca si cea mai mare parte a parintilor impartasesc aceleasi nevoi in relatia lor cu profesorii. Principalul obstacol care trebuie depasit este schimbarea ideii preconcepute ca un astfel de parteneriat este „responsabilitatea scolii”.
Cum crezi ca ar influenta un asemenea parteneriat educatia copilului? Ca parinte, cum ai caracteriza relatia dintre tine si profesorii copilului? In calitate de profesor, crezi in utilitatea unui asemenea parteneriat?
Adauga tu primul comentariu: