characters characters

Sfaturi pentru a comunica eficient cu copilul tau

Propus de: Doina Codrea   |   27 august 2009    |   4360 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani.

"Iti dai seama ca sint casatoriti, ca tipa la acelasi copil.”
                                (Din perlele copiilor)
    

E uneori ironic sa observi cum unii adulti isi trateaza prietenii mai bland decat pe proprii copii. Daca un copil isi varsa bautura, putem auzi „Ce se intampla cu tine? Nu poti fi mai atent? Treci imediat si curata mizeria!" in schimb, daca un prieten de-al aceluiasi parinte varsa bautura, ne putem astepta sa auzim: „ Oh, dar nu e nimic! Se curata intr-un moment. " (Jaffe M., 1991).


Exista o serie de atitudini frecvent intalnite care nu doar inhiba sau scad eficienta comunicarii, ci de asemenea, predispun la aparitia conflictelor:

1. Amenintarea
Exemple: "Daca nu vii acasa cu rezultate bune, ai incurcat-o! ", „
Ce gandeste copilul: "Parintele meu e periculos/", "Cu el nu e de glumit!", "Ar trebui sa am grija de acum incolo!"
Consecinta: principala preocupare a copilului va fi sa nu greseasca. Nu va avea curajul sa faca ceva decat daca va fi sigur ca rezultatul este bun. Asa apar frica, minciuna, intoleranta etc.

2.Contrazicerea si minimalizarea problemei
Exemple: "Sunt urata! Nu ma iubeste nimeni", spune fetita
              "Nu e adevarat! Nu spune asta!", "Nu fi suparata!", ii raspunde tatal.
Ce gandeste copilul: "Nu mai are rost sa vorbesc cu tata despre problema mea, pentru ca nu ii place ce zic eu." "Crede ca daca imi spune sa nu fiu suparata, ma simt mai bine ? "
Consecinta: contrazicand copilul in acest mod, ii intaresti convingerea deja formata. Copilul va simti ca nu il intelegi si nu esti capabil sau dispus sa ii asculti problemele. Asa se poate naste lipsa de incredere in competenta parintelui.

3. Critica

Exemple: "Nu ti-am zis sa te uiti pe unde calci?", "De cate ori trebuie sa-ti spun ca nu e voie acolo?", "De ce ai facut asta?"
Ce gandeste copilul: "Iar imi tine morala! Mai astept un pic si se calmeaza. "
Consecinta: va scadea receptivitatea copilului la parerile emise de tine. Asa se poate naste  indiferenta.

4. Etichetarea
Exemple: "Esti o urata!", "Esti o proasta!"
Ce gandeste copilul: "Adultii stiu mai multe decat copiii. "
Consecinta: daca afirmatiile se repeta frecvent, atunci copiii vor fi urmariti toata viata de aceasta idee. In subconstientul lor, ei vor fi convinsi ca sunt urati sau prosti . De aceea, vor incerca, de cate ori se va ivi ocazia, sa demonstreze ca nu este asa, chiar daca nu li se cere acest lucru. Apar complexele de inferioritate.

5. Indiferenta
Exemple: "Tati! Tati! Am invatat sa-l scriu pe M! ", spune copilul. - "Bine. Du-te din fata televizorului”, ii raspunde tatal.
Ce gandeste copilul: "Televizorul e mai important decat mine! ", "Cum sa fac sa ii atrag atentia asupra mea?"
Consecinta: copilul va cauta sa atraga atentia asupra sa cu orice pret, chiar si prin fapte negative (furt, chiul, injuraturi).


6. Ironia
Exemple:  forma verbala: „Ai auzit ca s-a inventat carpa de sters praf?", "Multumesc pentru «ajutor»! "
                forma nonverbala: privire „de sus", zambet zeflemitor.
Ce gandeste copilul: "Ma considera un nepriceput. ", "isi bate joc de mine!"
Consecinta: va scadea increderea copilului in fortele proprii si increderea fata de tine. El va cauta sa fie apreciat in alta parte la „adevarata lui valoare"; asa poate sa apara distantarea.
    
7. Invinuirea
Exemple: "Tu esti de vina! ", "Ar trebui sa-ti fie rusine! "
Ce gandeste copilul: "E numai vina mea. ", "Nu sunt bun de nimic."
Consecinta: scade nivelul stimei de sine; asa pot aparea complexele de inferioritate.

8. Neatentia la ce spune copilul: intrerupi o conversatie inceputa cu micutul, intorci spatele, schimbi brusc subiectul discutiei sau partenerul de dialog.
Exemple: ".. .si la scoala toti colegii...", povesteste copilul. "Iti mai trebuie supa", spune mama.
Ce gandeste copilul: "Nu o intereseaza nimic din ce ii spun. Data viitoare nu ma mai obosesc sa-i explic. "
Consecinta: copilul va comunica ceea ce crede ca te intereseaza si va incepe sa omita ceea ce se va dovedi mai tarziu a fi fost esential; asa poate sa apara neglijenta.

9. Reprosul
Exemple: "Daca nu eram eu, tu erai de mult pe drumuri!", "Daca nu trebuia sa am grija de tine, cate puteam face! ?"
Ce gandeste copilul: " Ce vrea de la mine? ", "Acum ar trebui sa ma simt vinovat pentru ca exist?"
Consecinta: asa poate sa apara sentimentul de vinovatie.

10. Ridicarea vocii
Exemple: "Esti un nesimtit si jumatate!!!", "Obraznicule!!! "
Ce gandeste copilul: "Nu-mi place cand vorbeste cu precipitatii. ", "Crede ca am probleme cu auzul?"
Consecinta: exersata mai mult timp, aceasta forma de „comunicare" se poate transforma intr-o deprindere paguboasa a parintelui. Asa poate sa apara dispretul fata de parinte.

11. Umilirea
Exemple: ,Spune-le tuturor ce ai facut! " sau „De aia strig la tine, sa auda toti vecinii ce copil am! "
Ce gandeste copilul: „Nu ma respecta deloc.", „Nu meritam sa ma faca de rusine la toata lumea. "
Consecinta: parintele nu mai este un om de incredere, deoarece te poate face de ras cand nu te astepti. Prin urmare, copilul va invata sa ascunda adevarul; asa poate sa apara neincrederea.


Ce alte probleme de comunicare ai intampinat in relatia cu copilul tau? Cum ai reusit sa le depasesti? Parerile si comentariile tale sunt binevenite.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe