Deoarece consoanele (b, p, t, r, v, etc) sunt sunete mai sonore decat vocalele si semivocalele (a, e, i, o, u), copilul tau alipeste sunetului puternic pe cel slab, simtind ca asa sunetul e mai complet. Poate si pentru ca, obisnuit deja cu desparirea in silabe, tendinta de a pronunta sunetele in grupuri mici ii fac mai dificila „misiunea” de a sesiza/auzi separat fiecare sunet in parte.
Ce poti face ca parinte
- In timpul jocurilor cu sunete, fii un exmplu pentru el. Pronunta corect, sonor si clar atat consoanele, cat si vocalele/semivocalele.
- Indeamna-l pe copil sa formeze cuvinte rimate (paronime), prin inlocuirea primului sunet din cuvant (Exemplu: coc, toc, joc, foc, loc sau mere, pere, sere, vere ). Specifica-i sunetul pe care trebuie sa-l puna la inceputul cuvantului si lasa-l sa modifice singur cuvantul. Astfel, va percepe diferentele fonetice dintre cuvinte (coc, toc, foc, joc) si va percepe separat sunetul initial (c, t, f, j).
- Gaseste ocazii diverse de a va juca cu cuvintele si de a gasi sunetul cu care acestea incep. Numele jucariilor, al fructelor, al lucrurilor din preajma copilului pot fi un bun material de invatare.
- Pe rand, tu si copilul, dati exemple de cuvinte care incep cu un sunet stabilit inital. Incepe tu prin a exemplifica cateva cuvinte, apoi indeamna-l si pe copil sa gaseasca un cuvant (Exemplu: cuvinte care incep cu P: peste, pat, papagal, pod, picior, etc.).
Adauga tu primul comentariu: