Mituri despre copiii introvertiti
Cum poti sa iti intelegi mai bine copilul introvertit
Temperamentul introvertit este deseori inteles gresit, mai ales candvine vorba de copii. Etichetati ca timizi, inhibati sau neinteresati de cei din jur, copiii introvertiti pot avea de suferit daca adultii din jur nu au informatii corecte despre ce inseamna temperamentul introvertit.
Citeste si:
Copil timid sau copil introvertit?
Recomandari pentru parintii copiilor introvertiti
Mituri despre copiii introvertiti
Mitul 1. Copiilor introvertiti nu le place sa vorbeasca.
In realitate, ei nu vor vorbi daca nu vor avea ceva de spus in mod special. Lor nu le plac discutiile despre nimicuri, ci doar despre ceea ce ii intereseaza cu adevarat. Cand vine vorba de subiectele care ii pasioneaza sau care li se par importante, copiilor si adolescentilor introvertiti le face placere sa comunice, mai ales daca primesc atentie si implicare din partea partenerului de dialog.
Mitul 2. Copiii introvertiti sunt timizi.
Timiditatea este diferita de temperamentul introvertit, desi uneori pot sa apara impreuna, mai ales daca adultii din jur au etichetat copilul ca fiind timid, au incercat sa intermedieze excesiv relatiile sociale ale copilului sau l-au criticat frecvent pentru felul in care a interactionat cu cei din jur. In general insa, copiilor introvertiti nu le este frica de oameni, ci au nevoie de un motiv pentru a interactiona.
Mitul 3. Copiii introvertiti sunt “lipsiti de personalitate”
Pentru ca deseori au nevoie de timp inainte sa isi exprime ideile sau gandurile si pentru ca sunt deseori linistiti, copiii introvertiti pot fi etichetati de cei din jur ca fiind mai putin “interesanti” sau entuziasmati decat copiii extravertiti. Adevarul este insa ca , la fel ca adultii introvertiti, copiii introvertiti isi exprima personalitatea in timp si deseori, ii pot surprinde pe cei din jur in mod placut, cu momente de energie, entuziasm, umor si bucuria de a interactiona.
Mitul 4. Copiii introvertiti nu au destui prieteni.
In general, copiii introvertiti sunt multumiti cu unul sau doi prieteni apropiati si nu au nevoie sa faca parte dintr-un grup mare de prieteni. Este important sa aiba ocazia sa cunoasca alti copii si sa formeze prietenii, iar daca te ingrijoreaza singuratatea copilului tau, este intotdeauna o idee buna sa il incurajezi sa vorbeasca despre aceasta.
Mitul 5. Copiii introvertiti au nevoie de ajutor ca sa devina “normali”
Temperamentul este innascut, iar acest lucru inseamna ca in mare parte nu poate fi schimbat. Pe masura ce creste, copilul va invata sa se exprime si sa interactioneze cu cei din jur mai eficient, dar nu isi va schimba preferintele fundamentale cand vine vorba de interactiunea sociala. Nu este nevoie si nici benefic sa il “repari” pe copilul introvertit, ci sa il ajuti sa isi accepte si sa isi aprecieze calitatile pozitive care vin o data cu temperamentul introvertit.
Majoritatea copiilor introvertiti au o buna capacitate de a-I asculta pe cei din jur, sunt interesati de acestia, se gandesc in profunzime inainte sa isi exprime o parere si, pentru ca se gandesc cu atentie la lucruri, pot avea valori morale pozitive, pe care le pun in practica in comportamente.
Mitul 6. Copiii introvertiti prefera sa stea singuri.
Intr-adevar ei se simt foarte bine singuri, cu propriile ganduri fiindca le place sa gandeasca si sa viseze, se concentreaza mai bine asupra invatarii cand sunt singuri si pot fi creativi in solitudine. Insa acest lucru nu inseamna ca nu se pot simti singuri si ca izolarea sociala nu ii afecteaza, ci doar ca prefera sa interactioneze cu cei din jur in medii mai linistite si in grupuri mai mici. Parintii copiilor introvertiti trebuie sa stie ca si acestia au nevoie de socializare si comunicare, insa deseori acestea nu vor lua forma petrecerilor zgomotoase, grupurilor mari de oameni sau activitatilor de grup bazate pe un nivel ridicat de stimulare senzoriala (zgomote, lumini intense, miscari rapide si imprevizibile etc).
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Adauga tu primul comentariu: