Mimeaza starea de spirit!
Pasul 1
Starile de spirit - emotiile sunt teme dificil de discutat, sunt subiective si greu de explicat. Vorbeste cu copilul tau despre acest subiect si pune-l sa iti arate cum ar arata un om trist si apoi unul vesel si ce ar putea conduce catre astfel de stari. Ar trebui sa iti poata da o explicatie buna pentru fiecare. Apoi, treci mai departe la stari mai complexe. Fa o lista cu 20 de stari si poti sa o scrii pe fiecare pe o bucatica de hartie.
Exemple: nervos, confuz, suparat, furios, entuziasmat, ingrijorat, increzator, etc.
Pasul 2
Strange toata familia pentru jocul de mima. Este usor de jucat, dar greu de castigat. Alcatuiti cate doua echipe (de 2 sau mai multi jucatori). Echipa al carei rand este va extrage o bucatica de hartie dintr-o palarie sau un castron (din cele pe care le-ai facut mai devreme cu copilul tau). Cel care a tras trebuie sa mimeze starea de spirit marcata pe biletel. Cei din echipa adversa trebuie sa ghiceasca. Stabiliti o limita de timp (30 de secunde ar trebui sa fie suficient). Daca ghicesc, obtin un punct si apoi este randul lor.
Jucati pana la epuizarea biletelelor. Echipa cu cele mai multe puncte castiga! Distractie placuta.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum contribuie parintii la anxietatea copiilor
In calitate de parinte joci un rol foarte important in conturarea sanatatii emotionale a copilului tau, de aceea e important sa acorzi o mai mare atentie, mesajelor pe care le transmiti la nivel constient, dar mai ales inconstient.
-
Interviu Andreea Feraru, psiholog, despre terapia de familie: „Cand o floare nu infloreste, repari mediul in care creste, nu floarea."
Andreea Feraru este mama a doi baieti, psiholog clinician cu formare in consiliere experientiala, psihoterapie sistemica si psihoterapie corporala, in curand facilitator in Constelatii Familiale. Misiunea ei, asa cum o rezuma ea insasi, este sa insoteasca oamenii in „Calatoria catre centrul Fiintei" cu multa blandete si respect.
-
Motivatie si activare - copiii au nevoie de amandoua
Deseori ne concentram atentia asupra nivelului de motivatie al copiilor - cum le crestem interesul si motivatia de a invata lucruri noi sau de a citi, de exemplu. Insa cand ne orientam atentia doar asupra motivatiei, pierdem din vedere un element la fel de important: activarea.
Adauga tu primul comentariu: