characters characters

Din experienta unui parinte: Ascultarea activa

Propus de: Mihaela Zaharia   |   01 noiembrie 2012    |   2565 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani.

De-a lungul timpului cu doi copii m-am invatat ca dupa ce imi comunica ceva, sa „investighez”  mai departe, adica sa incerc sa aflu informatii concrete si specifice, nu sa iau de bun ce au enuntat ei. Asa inteleg si eu mai clar (implicit si ei!),  pot sa ii ajut mai bine,  sa aflu cauzele si motivele, sa vad situatia in ansamblu, sa cunosc toate persoanele implicate, sa descopar detalii astfel incat de multe ori, dupa ce sunt scoase la iveala faptele, situatia finala nu prea mai are nici o legatura cu cea initiala.

Asa cum a fost  azi cand  fiu-miu a avut prima ora de engleza la scoala ca optional la clasa pregatitoare si a venit acasa spunandu-mi:
-    Nu-mi place deloc engleza!
-    Ups! Stai asa, povesteste-mi si mie cum a fost!
-    Pai am invatat doua cantecele si am facut o fisa.
-    O fisa? Dar voi nu stiti sa scrieti, era o fisa cu desene?
-    Da. Ti-o arat, ca o am in ghiozdan.
Avea o foaie printata cu contururui de fructe, cate un rand din fiecare si colorate cateva.
-    Si ce ai invatat aici?
-    Cum adica?
-    Pai ce ati invatat in fisa asta: fructele, numerele?
-    Nuuu, am invatat culorile.
-    Aaa, si ce culori stii?
-    Green.
-    Aaa, inseamna verde. Si ce mai stii?
-    Nu stiu cum se spune la movul ala.
-    Purple.
-    Si ce mai stii?
-    Gelb. (El la gradinita a facut germana, nu engleza)
-    Da, gelb e galben, dar in germana. In engleza cum e?
-    ...
-    Yellow.
-    Vezi, nu stiu engleza! Nu-mi place.
-    Acum inveti engleza si ai sa stii, dar s-ar putea sa le incurci cu germana. Nu inseamna ca nu stii, ci doar ca ti se amesteca in cap. Dar asa cum le incurci, la un moment dat ai sa le si descurci si ai sa stii doua limbi straine. Si totusi ce anume nu iti place in mod concret la engleza?
-    Ca am stat cu capu-n geam!
-    Ha?
-    Am in fata fereastra si toata ora m-am uitat la ea.
-    Cum ai in fata fereastra? Nu mai stai langa usa?
-    Ba da, dar acum mesele stau in patratele asa ... (imi arata cu mainile care e locul lor in sala de clasa)
-    Aha!
-    Si am in fata un coleg, Vlad pe care il vad de aici (bust) in sus, ii vad si mainile. Si fereastra.
-    Si nu poti sa te uiti si tu in alta parte? Poti sa te uiti la tabla?
-    Pot daca imi stramb gatul.
-    Si daca ti-ai muta scaunul?
-    Nu prea am loc unde sa il mut.
-    Si de asta nu ti-a placut la engleza?
-    Da.
-    Dar mesele astea au stat asa doar la engleza sau sunt mutate asa pentru toate orele?
-    Pentru toate orele.
-    Inseamna ca nu numai la engleza stau mutate asa.
-    Nu.
-    Deci nu au legatura cu engleza?
-    Nu.
-    Aha,  deci  limba engleza ar putea sa iti placa, da?
-    Da.
-    De fapt, iti place engleza?
-    Daaa!

Un asemenea exemplu indica destul de convingator de ce este bine sa incercam de fiecare data sa aflam ce se ascunde de fapt in spatele afirmatiilor copiilor. A incheia o asemenea discutie cu „Trebuie sa iti placa engleza, este bine sa stii limbi straine” nu ar fi dus la clarificarea problemei copilului. Tu ai folosit aceasta metoda de comunicare ca sa afli ce se ascunde in spatele unor afirmatii asemanatoare ale copilului?

Comentează:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Utilizator Anonim
    lidia marian    08.11.2012 - 15:15
    sunt mamica divortata si asa procedez si eu.fetita mea imi povesteste cate ceva si eu cer mai departe informatii despre ce sa intamplat.deja m am invatat sa povestesc cu ea despre tot ca o prietena si nu i mai e frica sa mi spuna orice.eu o intreb in forma de gluma pana aflu tot ce vreau.despre prieteni,scoala,tot,si da rezultate.caci a primit incredere in mine si vb despre orice se petrece cu ea si sentimentele ei.

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe