Cum isi submineaza autoritatea parintii
A creste un copil seamana putin cu a construi o casa - atunci cand apar probleme la fundatie, problemele vor incepe sa apara una dupa cealalta si intreaga casa va avea de suferit. Unul din elementele de baza in a pune bazele in cresterea unui copil o reprezinta autoritatea parinteasca. Atunci cand cineva submineaza constant autoritatea parintelui- indiferent daca e vorba de celalalt parinte sau de bunic, de prieten sau de vreo ruda mai indepartata, efectele negative se vor manifesta in lant.
Nu este vorba de autoritatea impusa cu agresivitate si violenta („Faci cum iti spun eu, altfel...”), ci cu autoritatea definita in termeni de competenta si incredere a copilului in parinte. Atunci cand unul dintre parinti actioneaza astfel incat copilul nu mai crede in capacitatea celuilalt parinte de a stabili reguli si de a lua decizii benefice, putem vorbi despre subminarea autoritatii.
Rezultatele subminarii autoritatii parintilor
Problemele de comportament
Tot mesajele inconsistente ce vizeaza subminarea autoritatii pot duce la probleme de comportament precum agresivitate si comportamente de cautare a atentiei. Cand copiii nu respecta autoritatea si limitele, vor continua sa le impinga la maxim. Acest fenomen apare in general in perioada prescolaritatii. Crizele de plans, nervii si furia vor fi mai puternice pe masura ce copilul creste si intelege ca in acest fel poate obtine ce isi doreste. Cand parintii si-au subminat reciproc autoritatea in fata copilului inca din primii ani de viata ai copilului, va fi mult mai greu pentru ei sa o restabileasca in perioada preadolescentei sau adolescentei, cand nevoia de libertate va fi si mai mare. Daca cel mic invata ca poate obtine ce isi doreste facand crize de furie sau comportandu-se violent, va repeta aceste comportamente pana in adolescenta sau chiar maturitate.
Manipularea
Manipularea are loc atunci cand parintii nu stiu sa disciplineze in mod consistent si sa repecte regulile, limitele si consecintele. In astfel de situatii, copiii invata sa obtina avantaje in diverse situatii. De exemplu, poate sa spuna doar parintelui mai indulgent despre o nota mai mica sau despre un conflict violent cu un alt coleg. Din pacate, manipularea poate deveni o obisnuinta pentru copil, daca parintii nu se pun de acord asupra regulilor pe care vor sa le respecte amandoi.
Conflictele dintre parinte si copil
Cand unul dintre parinti spune copilului, mai mult sau mai putin direct, despre celalalt parinte ca nu este responsabil, ca nu ii pasa suficient de mult sau ca are intentii gresite, copilul va ajunge sa creada aceste lucruri. Parintele nu mai este privit ca o figura autoritara, iar orice va spune, va fi supus indoielii de catre copil. In situatii extreme, copilul poate ajunge sa vada parintele cu autoritatea subminata ca pe un dusman, nu ca pe un adult care ii vrea binele. De aici pana la conflicte intre parinte si copil nu mai este decat un pas.
Cum poti sa iti dai seama daca in relatia cu partenerul tau, unul din voi ii submineaza celuilalt autoritatea? Iata o serie de comportamente care au ca rezultat subminarea autoritatii celuilalt parinte:
- Intri des in discutii in contradictoriu cu partenerul tau in fata copilului.
- Ii spui copilului „Da”, atunci cand partenerul spune „Nu”.
- Iti vorbesti partenerul de rau in fata copilului.
- Ti se intampla sa incalci o regula la care partenerul tau tine.
- Iti folosesti partenerul ca o forma de mituire sau amenintare a copilului (de exemplu, „Stai numai sa vezi cand vine tatal tau/ mama ta acasa...”).
- Spui copilului „Daca mama/tata afla... ”.
- Ii spui copilului sa tina secrete niste lucruri si sa nu le impartaseasca cu celalalt parinte.
- Iti salvezi copilul de consecinte stabilite de celalalt parinte.
- Te certi cu partenerul in fata copilului cu privire la modul in care a ales sa disciplineze un comportament gresit.
- Ascunzi partenerului detalii despre cum se descurca copilul tau la scoala.
- Ii spui uneori copilului ca nu esti de acord cu ceea ce a spus partenerul tau.
- Dormi cu copilul si nu cu sotul/sotia.
- Ii spui copilului ca ti-ai dori sa iti parasesti partenerul.
- Iti minti partenerul despre unde esti si ce anume faci cu copilul.
- Ascunzi lucruri partenerului astfel incat copilul sa nu intre in bucluc.
- Iti asumi responsabilitatea pentru lucruri pe care copilul tau le-a facut.
- Faci echipa cu copilul tau atunci cand partenerul vrea sa il disciplineze pentru o greseala.
- Permiti copilului sa incalce reguli pe care partenerul tau le-a stabilit.
- Ii spui copilului ca nu trebuie sa il asculte pe celalalt parinte intotdeauna.
- Obisnuiesti sa razi de sotul/sotia tau/ta atunci cand nu e in preajma.
- Te plangi de partenerul tau in fata copilului si a prietenilor.
Daca regasesti in lista de mai sus propriile tale comportamente intr-o proportie considerabila, inseamna ca obisnuiesti sa subminezi autoritatea partenerului de viata in procesul de crestere si educare al copilului. Este recomandabil sa schimbi acest lucru, pentru a evita efectele negative asupra intregii familii.
*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/bobzcheez/2553364147/
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Adauga tu primul comentariu: