Cum disciplinezi un copil: trateaza-l ca pe un adult
Multi parinti pot confirma ca pedepsele, amenintarile si insistentele nu imbunatatesc relatia parinte-copil. Nici tonul plin de bunavointa si superioritate nu ii ajuta pe parinti sa ii cunoasca pe copii cu adevarat sau sa ii faca sa se simta independenti. Se spune ca de multe ori vorbim copiilor mai putin politicos decat vorbim cu propriii prieteni.
Cum altfel poti interactiona cu copilul
Ofera explicatii. Copiii intreaba in permanenta „De ce?” fiindca vor sa invete. La un moment dat vor inceta sa intrebe, insa numai atunci cand vor obtine raspunsurile. Atunci cand copilul iti pune la indoiala instructiunile si continua sa intrebe, e momentul ideal pentru a oferi explicatii. Atunci cand explici motivul din spatele unei reguli, ii oferi un instrument moral si umpli spatiile goale din mintea celui mic. Acesta este principiul pe care se bazeaza si invatarea. A oferi explicatii inseamna oportunitatea de a reflecta. Asadar, in loc sa ii spui doar „Nu atinge tigaia!” poti spune „Nu atinge tigaia, este incinsa si te poti rani.”
Adreseaza intrebari. Vei fi surprins cat de complexa e mintea lui si cat de multe vei descoperi despre el. Iar in ceea ce il priveste pe copil, acesta va fi incantat sa iti vorbeasca despre cum i-a mers la gradinita sau scoala, ce sentimente are, ce preferinte are sau despre opiniile sale. A adresa intrebari e cel mai puternic semnal pe care il transmiti copilului si prin care ii arati ca il asculti, il iubesti si iti pasa despre ceea ce gandeste.
Ofera optiuni. Deseori frustrarile copiilor provin din faptul ca nu au posibilitatea de a alege. Cum ti s-ar parea daca partenerul tau de viata ar lua toate deciziile legate de tine tot timpul? Ti-ar spune ce sa mananci dimineata, cu ce sa te imbraci si ce sa faci cand te intorci acasa de la munca. Cu totii avem nevoie de libertatea de a alege. Doar pentru ca un copil este mai mic decat noi, nu inseamna ca nu are aceasta nevoie.. Acesta se va simti important si va trai sentimentul cum ca contribuie cu ceva la familie. E o situatie de castig de ambele parti.
Ofera spatiu. Ca parinti tindem sa controlam viata copiilor, negand dreptul lor de a avea initiativa si de a gresi. Un copil are nevoie sa cada de cateva ori pentru a invata sa mearga cu bicicleta. Oferindu-le spatiu pentru a cadea (la propriu sau la figurat), ei invata cum sa se ajute pe ei insisi.
Practica parentingul „defensiv”. Inlatura sursele de conflict inainte ca acestea sa apara si astfel, atat tu cat si copilul tau veti fi mai fericiti. De exemplu, nu il lasi sa foloseasca pixul tau fiindca il va strica? Cumpara-i propriul pix pentru a nu te mai feri tu de el.
Cere ajutor si multumeste. Copiii vor sa ajute, pentru ca astfel se simt capabili si autonomi si au ocazia sa petreaca timp impreuna cu tine. Daca faci totul pentru copil, ii rapesti ocazia de a invata sa se descurce singuri si sa se simta folositori. E minunat pentru parinte sa se simta ca e folositor, insa uneori e epuizant. Cere-i ajutorul atunci cand faci curatenie, cand faci de mancare sau la cumparaturi. Atunci cand ai nevoie sa aiba un anumit comportament (de exemplu, sa astepte cateva minute sau sa faca liniste), roaga-l sa te ajute si multumeste-i apoi: „Am nevoie sa faci liniste cateva minute, ma ajuti?”.
Toate aceste recomandari nu inseamna sa il lasi pe copil sa faca tot ce vrea sau sa ia decizii legate de siguranta lui. Cu siguranta, parintii au rolul de a-l proteja pe copil de pericole, insa pot face acest lucru in mai multe feluri.
Desigur ca este mai simplu uneori sa iti impui autoritatea pentru a-l face pe copil sa te asculte. Insa daca vei incerca sa il tratezi in cea mai mare parte a timpului pe copil ca pe o persoana capabila sa te inteleaga, vei avea surpriza sa descoperi ca nu vei avea nevoie de pedepse, amenintari sau recompense pentru a-i castiga cooperarea.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce e important sa il accepti pe copil asa cum esteMulte din neintelegerile dintre parinti si copii isi gasesc originea in dorinta parintilor de a se oglindi in copilul lor, de a-si indeplini propriile nevoi si asteptari prin copil.
-
50 de intrebari pe care sa le adresezi copiluluiComunicarea dintre parinte-copil este intr-o continua transformare, astfel ca in unele cazuri ea poate sa fie foarte buna, in timp ce alteori poate avea de suferit si drept consecinta, relatia dintre cei doi poate deveni tot mai rece.
-
Absenta tatilor din viata fiicelor. Efectele la maturitateCopiii abandonati de unul din parinti sau de amandoi traiesc sentimente intense de furie, uneori ascunsa, alteori clar vizibila comportamental prin batai fizice si agresivitate indreptata asupra celor din jur.
Adauga tu primul comentariu: