characters characters

Cum afecteaza stima de sine scazuta a parintilor educatia copiilor?

Propus de: SuntParinte.ro   |   09 august 2012    |   5439 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

Cum afecteaza stima de sine scazuta a parintilor educatia copiilorVorbim frecvent despre stima de sine a copiilor, despre increderea in sine si despre importanta acestora pentru dezvoltarea lor. Prea rar se discuta insa problema stimei de sine a parintilor, desi aceasta este esentiala in educatia copiilor. Cum ajung copiii sa aiba o stima de sine scazuta? Are legatura cu faptul ca ei invata prin observatie si parintele le este cel mai la indemana tipar?

Te invitam sa afli mai multe despre cum se manifesta stima de sine scazuta la parinti si cum ii influenteaza aceasta pe copii, in cele ce urmeaza.

Cum se manifesta o persoana cu stima de sine scazuta

- poate fi perfectionist si incearca mereu sa isi dovedeasca meritele
- are nevoie constanta de asigurari
- respinge sau pune la indoiala complimentele si laudele
- este conformist si are nevoie de aprobarea celorlalti
- se teme de situatii noi sau de situatii in care trebuie sa actioneze singur
- are un sentiment general de nemultumire sau de nefericire si se compara cu ceilalti
- se simte amenintat de critica sau de opozitie
- se simte diferit de ceilalti oameni din jur, pe care ii considera mai fericiti si mai impliniti decat el insusi.

Cum influenteaza stima de sine scazuta a parintelui cresterea si educatia copilului?

  • Copiii invata mult prin observatie,  preluand din comportamentele parintelui: poate invata sa se teama de situatii noi si sa le evite, sa fie dependent de parinti sau de prieteni, sa se conformeze normelor de grup doar pentru a fi placut si acceptat de cei din jur, poate deveni nemultumit de propriile performante sau poate invata sa nu isi asume meritele pentru ele (“Am avut doar noroc.”).

  • Parintele cu stima de sine scazuta poate descuraja initiativele copilului si se poate simti amenintat de opozitia acestuia. Pot aparea o serie de conflicte intre parintele cu stima de sine scazuta si copilul care refuza sa il asculte sau isi doreste mai multa independenta. De asemenea, manipularea si santajul emotional pot aparea in comunicarea dintre parinte-copil (“Daca ma iubesti, faci cum iti spun eu” sau “Nimeni nu apreciaza ce fac eu in casa asta”).

  • Copilul invata sa se ingrijoreze mai usor. Parintele cu stima de sine scazuta  are tendinta sa se ingrijoreze mai repede, sa scoata in evidenta mai ales obstacolele si sa se astepte la ce e mai rau. In timp, copilul poate prelua acelasi tipar de gandire.

Cum  isi mentin adultii stima de sine la un nivel scazut?

  • Atitudini inflexibile fata de ceilalti, de sine, de prezent si de viitor. Stima de sine scazuta este intretinuta de principii formulate in termeni absoluti: “trebuie”, “este obligatoriu”, “toti”, “nimeni”, “intotdeauna” etc. Iata doua exemple: “Nu trebuie sa gresesc niciodata.”, “Copiii trebuie sa ma asculte.”. Solutia este sa identifici acesti termeni absoluti si sa aplici logica si legile probabilitatii, pentru a le diminua efectulSmile.  Este imposibil sa nu gresesti niciodata sau sa fii ascultat de fiecare data de catre copii.

  • Vorbire interna cu caracter depreciativ fata de sine sau fata de altii. Persoana cu stima de sine isi adreseaza frecvent replici precum “Sunt prost si inutil.”, “Nimeni nu m-ar considera atragatoare.” sau “Toti sunt impotriva mea.”, pastrand astfel distanta fata de cei din jur si evitand situatiile noi. Daca vrei sa verifici cat de pozitive sau negative sunt gandurile pe care le ai despre tine, fa o lista cu ele si numara-le.

  • Stil de viata neglijent si dezechilibrat. O persoana cu stima de sine scazuta nu considera ca merita sa se ingrijeasca, sa isi acorde timp pentru odihna sau pentru o masa sanatoasa. Apare un cerc vicios: efectele acestui stil de viata (problemele cu greutatea, lipsa energiei, stresul) pot face persoana sa creada ca nu merita un alt stil de viata sau ca nu este capabila de schimbare.

  • Inhibarea experientelor pozitive se refera la respingerea complimentelor si la evitarea afectiunii celor din jur. Iata cateva exemple de replici: ”Doar nu vorbesti serios?”, “Spui asta doar ca sa imi faci placere.”, “Maine nu o sa mai gandesti la fel.”

  • A te pune singur in situatia de a fi respins. Stima de sine scazuta ii poate determina pe oameni sa ceara afectiunea celor din jur in modalitati nepotrivite: posesivitatea, comportamentul controlator, retragerea, hipersensibilitatea la critica, solicitarea constanta a asigurarilor sau perfectionismul sunt cateva dintre acestea.

In multe cazuri persoanele cu o stima de sine scazuta nu stiu ca se afla in aceasta situatie, negarea facand si mai dificil procesul de remediere a situatiei. Nu uita: grava nu este problema in sine, ci faptul ca nu stii ca exista.

Citeste mai multe despre importanta stimei de sine in familie in cartea “Stima de sine” de Tony Humphreys, publicata de Cartile Elena Francisc.

Comentează:
10 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Zaharia Mihaela
    Zaharia Mihaela    17.10.2012 - 13:54
    @Larisa De multe ori o persoana care are o stima de sine scazuta are in dialogul interior convingeri de genul "Eu nu merit ...", "Eu nu sunt in stare ...", "Eu nu sunt importanta ...", "Nu valorez", etc. O cale de a le dimininua intensitatea si a le reduce efectele negative in viata de zi cu zi e sa nu le mai ascultam pasiv ci sa le "luam la intrebari" si sa le punem la indoiala, chiar cautand exemple opuse concrete din propia experienta. Ce-ar fi daca atunci cand gandim "Eu nu merit ..." am gandi in continuare "Ce anume nu merit?", "Nu merit pentru ca eu ...", "Cum cred ca ar trebui sa fiu eu ca sa merit ...?", "Ce ma opreste sa cred ca merit?", "Cum s-ar schimba viata mea daca ar crede opusul - si anume ca merit?", "Cine mi-a spus/transmis (verbal/nonverbal) ca nu merit?", "Consider ca altcineva trebuie sa imi dea voie sa cred ca merit?" "Daca da, cine si de ce consider asta?", "Cum ar fi daca mi-as da voie singura sa cred ca eu merit ...?" etc.
    La fel cu celelalte ganduri negative. De exemplu "Nu sunt in stare": "Ce anume nu sunt in stare?", "Ce ma opreste sa fiu in stare?", "De ce anume imi este frica daca incerc?" si cum in general frica este de esec, auto-chestionarea poate sa continue cu "Daca am un esec sau gresesc inseamna ca / atunci eu .... pentru ca ..." etc.
    Oricum, ideea de baza e sa ne detasam putin de noi si sa ne luam gandurile negative la intrebari in mod foarte sincer pana ajungem intr-un punct in care simtim ca efectiv convingerea de la care am pornit nu mai e asa puternica si ca ... s-ar putea chiar sa fie altfel. Si chiar daca de multe ori descoperim ca multe din convingerile negative pe care le avem acum le-am format in copilarie pentru ca alte persoane ne-au tratat intr-un anumit fel, nu are nici un rost sa dam vina pe ele sau sa ne scuzam, ci ca sa mergem mai departe si sa ne dezvoltam e nevoie sa intelegem ca acum noi suntem responsabili si avem puterea de a ne schimba pe noi oricand descoperim lucruri care nu ne plac sau pot fi imbunatatite.
  • Ionescu Gabriela
    Ionescu Gabriela    17.10.2012 - 10:50
    @larisa: cred ca sunt foarte putini oamenii care au intr-adevar o stima de sine suficient de inalta incat sa se simta bine oricand si din orice punct de vedere cu ei insisi si suficient de scazuta incat sa nu faca greseli, sa nu isi supraestimeze abilitatile etc.:) asa ca multi dintre noi se regasesc cel putin intr-o situatie din cele din articol, cred eu. Cred ca cea mai eficienta metode de a creste stima de sine este sa actionezi in plan concret: sa inveti un lucru nou, sa accepti o provocare, sa iti dovedesti tie insati ca poti depasi problemele care te fac sa ai o stima de sine scazuta:).apoi incepe sa se schimbe si gandirea negativa, incet-incet:).
  • Larisa368
    Larisa368    16.10.2012 - 10:21
    cand citesti un astfel de articol si te regasesti in el...e putin dureros, pt ca automat te vezi un exemplu negativ pt copilul tau. in general sunt optimista si nu am nevoie de confirmarea celor din jur pt stilul meu de viata sau pt deciziile si gandirea pe care o am , in special cand vine vorba de educatia copilului, insa...in ceea ce priveste parerea pe care o am eu despre mine,nu ca mama ci ca femeie, persoana... aici intervine problema. mereu am avut un mare complex legat de ceea ce reprezint si chiar daca fata de copil, zic eu, nu arat asta, se poate ca acest lucru sa-l influenteze negativ.eu mereu incerc sa ma autoeduc, sa-mi schimb gandirea negativa, sa ma educ emotional in primul rand, insa in ceea ce priveste stima de sine niciodata n-am reusit sa vad mari imbunatatiri....
    am sa incerc sa citesc si eu cartea, insa adaca nu prezinta solutii exemplificate, pe care sa incep sa le aplic...sigur lucrurile vor ramane inca la stadiul de intentie buna!
  • Utilizator Anonim
    Ioan Dan    22.09.2012 - 19:21
    Trebuie sa ne educam copii sa devina echilibrati , sa se cunoasca pe sine si sa aibe un comportament echilibrat capabil de a se smeri si a-si recunoaste greselile. Modelul suprem este Hristos care ne spune:,, Priviti la Mine ca sunt bland si smerit cu inima'', nu ca ar avea o stima de sine puternica. Ca profesor rar am cunoscut copii cu o stima de sine slaba caci majoritatea lor are o stima de sine mai mult decat puternica,multi din ei suferind de ADHD si neputandu-se infrana de la a avea sau a face ce vad la televizor si in mediul lor. Am cunoscut si copii echilibrati, chiar si clase intregi cu asemenea copii.
  • Utilizator Anonim
    Oprean Romica    05.09.2012 - 08:52
    Povestile terapeutice,disciplinarea pozitiva si comunicarea asertiva au un rol f.important in dezvoltarea personalitatii copilului,a
    imaginii pozitive despre sine si a stimei de sine pozitiva.
    Romica
  • Anca Munteanu
    Anca Munteanu    30.08.2012 - 07:27
    Stima de sine a copilului, increderea in sine (sau alte formulari intalnite) se formeaza in timpul primilor ani, in grupul familial. Rolul esential il au parintii sau subsitutele acestora.
    educatoarea, invatatoarea, diriginta, altii sunt persoana care apar ”tarziu” in viata psihica a copilului si, mai mult decat atat, influenta lor asupra copilului este mediata de parinti. Astfel, daca cel mic vine de la gradinita si povesteste ca educatoarea l-a jignit, parintii vor avea o atitudine fata de aceasta situatie, atitudine care va avea un scop reparator al stimei de sine a copilului, posibil afectata de remarcina educatoarei.
    La fel si cu diriginta care poate sa-i franga aripile. Diriginta este o peroana investita de copil pentru ca este investita de familie si de societate. Investirea afectiva poate fi retrasa si copilul poate fi ajutat de grupul familial sa-si retraga investirea din persoane care ”ii frang aripile”. Asta este functia continatoare a familiei.
  • Utilizator Anonim
    carmen    30.08.2012 - 07:12
    Foarte interesant articol si va multumesc!
    Dar ce te faci cand esti un parinte atent cu copilul,cu dezvoltarea sa emotionala si vine doamna diriginta si incearca sa-i "franga aripile"?
  • COTIRLAN LUMINITA
    COTIRLAN LUMINITA    12.08.2012 - 13:41
    Da...ma regasesc in unele din situatiile prezentate. Se spune ca daca doua persoane iti spun acelasi lucru...trebuie sa-i crezi. Dar daca o persoana are zi de zi, aceasi parere despre tine... pe care tu o cunosti prea bine, oare nu trebuie sa-ti recunosti singur valoarea? Pentru ca, nu exista om care sa nu fie valoros...unul este un bun constructor, altul este un bun pianist, un altul lucreaza pamantul si obtine roadele de care noi toti ne bucuram... Multumesc pentru semnalul de trezire dat in articol! Voi reveni cu o parere dupa ce voi citi cartea ”Stima de sine”, de Tony Humphreys. Si poate cu o noua...stima de sine...
  • mihai12_sp
    mihai12_sp    12.08.2012 - 13:18
    Un articol foarte interesant! Poate ca, uneori nu ne-am mai confrunta cu anumite situatii daca ne-am recunoaste valoarea.Inteleg ca, sunt ”oglinda” copilului meu. Asa ca, daca eu exist cu adevarat pentru mine, atunci si el va fi convins ca este ”cineva” si nu se va lasa umilit sau dispretuit...
  • maria ilincescu
    maria ilincescu    10.08.2012 - 05:26
    A avea o stima de sine puternica inseamna sa fii stapan de convingerea intima ca ai valoare, aceasta iti permite sa te porti firesc, fara a resimti nevoia presanta de a demonstra acest lucru si fara a depinde de judecata celorlanti.Daca copilul nu are o parere buna despre sine, ar trebui sa incercam sa remediem acest lucru apreciindu+l si incurajandu+l incat sa+si dezvolte o imagine de sine mai buna.Repetarea experientei pozitive, combinatia corecta intre critica, sau pedeapsa si dragoste este cea care+i determina pe copii sa treaca de la convingerea ca sunt iubiti la cea ca sunt valorosi si vor actiona in consecinta.
Vezi toate comentariile

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe