Complexele de inferioritate se formeaza in copilarie
Una dintre cele mai daunatoare convingeri, care duce la suferinta emotionala pe termen lung, este cea ca este ceva profund in neregula cu noi insine, astfel incat nu meritam cu adevarat aprecierea, afectiunea sau iubirea celor din jur. Aceasta convingere se formeaza in copilarie, cand in familie sau la scoala suntem supusi criticii excesive, ridiculizarii sau respingerii sociale.
Citeste si:
18 convingeri irationale care se formeaza in copilarie
Complexele de inferioritate la copii si adolescenti
Complexele de inferioritate. Cum se formeaza
Copiii isi formeaza convingerea ca este ceva profund in neregula cu ei sau ca sunt inferiori celor din jur atunci cand:
- sunt criticati excesiv, insultati sau suspusi abuzului verbal (umilinte, agresivitate verbala etc.) de catre parinti sau alti adulti
- sunt pedepsiti excesiv de catre parinti, deseori pentru cuvinte, gesturi sau simpla infatisare
- sunt supusi abuzului fizic, sexual sau emotional
- sunt invinuiti pentru problemele cu care se confrunta restul familiei
- sunt comparati in mod nefavorabil cu alti copii
- sunt disciplinati prin folosirea rusinei
Toate acestea contribuie la o imagine de sine negative a copilului, care sa justifice respingerea sau abuzul primit din partea celor din jur. Cu alte cuvinte, copiii ajung sa fie convinsi ca parintii sau adultii care se poarta astfel cu ei au cu adevarat motive sa faca acest lucru.
Complexele de inferioritate sunt deseori generalizate: presupun un sentiment general de inadecvare sau de “lipsa”, care duc la convingerea ca alte personae nu ne pot aprecia sau iubi daca ne cunosc cu adevarat.
Mecanismele de aparare
Complexele de inferioritate nu sunt vizibile intotdeauna, deoarece copiii si, mai tarziu adultii, isi formeaza diferite mecanisme de aparare prin care sa le gestioneze:
Cedarea si acceptarea convingerii ca este ceva profund in neregula cu ei – acesti copii vor incerca sa faca pe placul celor din jur, sa evite conflictele si vor avea o independenta limitata, avand nevoie de sprijin si ajutor din partea celor din jur.
Compensarea prin:
- agresivitate si ostilitate fata de cei din jur – adoptarea unei atitudini critice, sfidatoare sau de invinovatire fata de cei din jur.
- dominarea si controlul celorlalti – incercarea de a controla comportamentul celor din jur pentru atingerea scopurilor personale
- cautarea prestigiului si recunoasterii sociale – tendinta excesiva de a obtine un statut social ridicat
- manipulare si exploatare – adoptarea unor comportamente care nu sunt in totalitate sincere fata de ceilalti, pentru atingerea scopurilor personale.
- comportamente pasiv-agresive sau revolta – exprimarea acordului verbal, insotit insa de opozitie indirecta, prin comportamente – de exemplu, amanarea, intarzierile sau performanta scazuta.
Evitarea prin:
- retragerea sociala si autonomia excesiva – adoptarea activitatilor predominant solitare, tendinta de a nu cere ajutorul celor din jur si evitarea companiei altor persoane.
- dependente – consumul de substante sau realizarea de activitati care distrag atentia de la durerea emotionala care insoteste complexele de inferioritate.
- cautarea excesiva a distractiei si a stimularii – activitati de risc, activitati sportive, cumparaturi compulsive
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cum ii ajutam pe copii sa iasa din zona de confortActivitatile sau experientele noi ii fac adesea pe cei mici sa se simta inconfortabil si sa le evite. Este util sa vedem insa aceste experiente ca ocazii de a iesi din zona de confort.
-
Cinci calitati ale copiilor care indica succesul la maturitateAutoarea cartii "Raising an Entrepreneur" (Cum cresti un antreprenor), Margot Machol Bisnow, arata ca exista 5 calitati importante de care dau dovada copiii care ajung antreprenori de succes la maturitate.
-
Perfectionism sau ambitie sanatoasa? Cum faci diferenta si de ce este aceasta importantaAi un copil perfectionist sau doar ambitios si motivat sa obtina performanta? Diferenta dintre cele doua trasaturi este esentiala, putand fi echivalenta cu diferenta dintre echilibru si dezechilibru emotional.
Adauga tu primul comentariu: