characters characters

Abordare versus evitare

Doua strategii opuse de gestionare a problemelor

Propus de: SuntParinte.ro   |   19 mai 2022    |   809 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani.

abordare versus evitare
Mecanismele de coping sau strategiile prin care reactionam in fata problemelor pot fi impartite in doua categorii mari: abordarea directa sau evitarea acestora. Cum ii incurajam pe copii si adolescenti sa isi formeze strategii de coping bazate pe abordarea directa a problemelor.

Citeste si:


Comportamentele de evitare la adolescenti


Cauzele procrastinarii sau amanarii


Evitarea ca mecanism de coping


Cand alegem in mod repetat mecanisme de gestionare a problemelor bazate pe evitare, invatam, involuntar, ca nu putem sa gasim solutii reale la dificultatile cu care ne confruntam. Aatfel, in timp, increderea in sine scade, iar evitarea devine principala strategie de coping. Este important ca parintii sa tina minte ca orice strategie de gestionare a problemelor se poate invata – doar pentru ca un copil sau un adolescent si-a format obiceiul de a evita problemele pentru ca nu cred ca le pot rezolva eficient, nu inseamna ca acest lucru este adevarat.


Iata cateva exemple de mecanisme de coping bazate pe evitare:

  • evitarea situatiilor, activitatilor sau obiectelor care inspira teama
  • negarea existentei problemei: „Nu e adevarat ca am ramas in urma la matematica.”
  • renuntarea sau capitularea in fata problemei: „Nu imi fac tema pentru ca oricum nu stiu sa o rezolv.”
  • amanarea: „O sa ma ocup maine de tema la matematica.” sau procrastinarea: „Mai intai fac curat in camera, apoi incep proiectul.”
  • reprimarea emotiilor sau gandurilor dificile, prin activitati care distrag atentia: jocurile video, filmele, timpul excesiv petrecut pe retelele de socializare etc.

Pe termen scurt si lung, evitarea creeaza mai mult stres si anxietate, creste riscul cresterii complexitatii problemelor si consecintelor acestora si este deseori sanctionata la nivel social, deoarece duce la probleme si pentru cei din jur – de exemplu, cand un copil nu isi termina la timp partea sa de proiect de grup.


De asemenea, riscul dezvoltarii dependentelor (de substante sau activitati) creste, deoarece acestea pot fi folosite ca metode de gestionare a stresului. De exemplu, jocurile video, cumparaturile sau mancatul emotional pot deveni obiceiuri daunatoare pentru copiii, adolescentii si adultii care folosesc evitarea ca modalitate de gestionare a anxietatii.

Abordarea directa ca mecanism de coping


La polul opus se afla abordarea directa sau chiar proactiva a problemelor. Aceasta presupune acceptarea existentei problemei, intelegerea acesteia, cautarea de solutii si implementarea acestora. Este categoria de mecanisme de coping sanatoase, care au efecte benefice pentru echilibrul emotional pe termen lung:

  • este redus stresul asociat cu problemele intampinate
  • creste increderea in sine si sentimentul de autoeficacitate
  • creste sentimentul de putere si responsabilitate personala
  • relatiile cu cei din jur au de castigat

Iata cateva exemple de metode de gestionare a problemei bazate pe abordarea directa:

  • realizarea unui plan pentru rezolvarea problemei si punerea in practica a acestuia. De exemplu, un adolescent care a ramas in urma la matematica isi poate organiza materia pe care o are de recuperate sau poate cere ajutorul profesorului sau parintilor pentru a face acest lucru.
  • discutarea problemei cu o persoana de incredere. A cere sfaturi sau ajutor de la cei din jur in cautarea unei solutii concrete la o problema cu care ne confruntam nu inseamna evitarea problemei, atat timp cat acest pas este urmat de actiuni reale.
  • prevenirea problemelor similare in viitor, daca este posibil.
  • gestionarea emotiilor dificile si a stresului prin modalitati sanatoase – de exemplu, scrierea in jurnal, exercitiile fizice, conversatia cu o persoana apropiata etc.
  • impartirea problemei sau responsabilitatilor in pasi mici, usor de realizat in timp scurt, pentru a evita amanarea. De exemplu, lectura timp de o ora in fiecare zi timp de o saptamana pentru realizarea unui eseu versus lectura si scrierea eseului intr-o singura zi.

Cu cat ii incurajam pe copii sa adopte mecanisme de coping bazate pe abordarea directa a problemelor, cu atat crestem sansele sanatatii lor emotionale, dar si a succesului pe termen lung. Dificultatile, obstacolele, greselile sau esecurile nu pot fi evitate la nesfarsit, iar atunci cand copiii invata in familie cum sa le faca fata in mod direct, devin mai rezilienti psihologic si mai flexibili in gandire.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

  • Complexe de inferioritate
    Complexele de inferioritate se formeaza in copilarie
    26 septembrie 2022   

    Una dintre cele mai daunatoare convingeri, care duce la suferinta emotionala pe termen lung, este cea ca este ceva profund in neregula cu noi insine, astfel incat nu meritam aprecierea, afectiunea sau iubirea celor din jur.

  • Obiective emotionale pentru noul an scolar
    5 obiective emotionale pentru noul an scolar
    01 septembrie 2022   

    In fiecare toamna, la inceputul unui nou an scolar, parintii, copiii si cadrele didactice pornesc la drum cu planuri, obiective, ingrijorari sau aspiratii. Iti propunem ca de aceasta data sa acorzi atentie si laturii emotionale a dezvoltarii copilului tau in noul an scolar.

  • Trasaturi de personalitate
    Teoria care te poate ajuta sa il intelegi mai bine pe copilul tau
    30 august 2022   

    Te surprind cateodata reactiile sau preferintele copilului tau? Te ingrijoreaza anumite trasaturi de personalitate ale acestuia sau te intrebi daca le poti schimba? Teoria Big 5 sau teoria celor cinci mari trasaturi ale personalitatii iti poate oferi o perspectiva mai cuprinzatoare asupra copilului tau, dar si asupra propriei tale personalitati.

Mai multe