Abilitatile de gandire critica
Gandirea critica este una dintre cele mai importante abilitati pe care le putem incuraja in randul copiilor si adolescentilor, esentiala pentru invatare si pentru performanta profesionala mai tarziu. Ce sunt abilitatile de gandire critica si cum le putem incuraja la copii si adolescenti.
Citeste si:
Jocuri de gandire critica pentru copii
Intrebari care dezvolta gandirea critica a copiilor
Abilitatile de gandire critica
Gandirea critica ii ajuta pe copii sa foloseasca informatiile de care dispun pentru a ajunge la concluzii cat mai apropiate de adevar. Folosim gandirea critica atunci cand incercam sa identificam cauzele si efectele unei probleme, cand verificam informatiile de care dispunem pentru a ne asigura ca sunt acurate, cand evaluam parerile altor persoane, cand intelegem perspectivele altor persoane, gasim solutii pentru probleme sau incercam sa prezicem ce urmeaza sa se intample intr-o anumita situatie. Iata cateva abilitati de gandire critica si exemple de situatii in care sunt utile.
Identificarea si definirea unei probleme
Aceasta abilitate este deseori exersata in lectiile si exercitiile de matematica. De exemplu, cand copilul are de rezolvat o problema de geometrie, este nevoie sa inteleaga corect toate datele problemei care sunt exprimate in mod explicit in enuntul problemei, dar si sa analizeze figura geometrica asociata cu problema si sa deduca din ea informatii noi, care ii vor fi utile in rezolvarea problemei.
In viata de zi cu zi, cand folosim aceasta abilitate pentru a intelege mai bine problemele cu care ne confruntam, incercam sa raspundem la intrebari precum:
- Care sunt cauzele posibile pentru care apare aceasta problema?
- Care sunt efectele pe termen lung?
- Cine este afectat de aceasta problema?
Cautarea si adunarea de informatii
Proiectele de grup in care copiii si adolescentii trebuie sa gaseasca solutii pentru probleme locale sau sociale si eseurile argumentative sunt doua exemple de sarcini scolare care exerseaza aceasta abilitate. In viata de zi cu zi, exersam aceasta abilitate cand cautam informatii despre cea mai convenabila oferta de vacanta sau cel mai potrivit laptop pe care sa il cumparam pentru copil.
Cand folosim aceasta abilitate, incercam sa raspundem la intrebari precum:
- Care sunt informatiile de care avem nevoie?
- Care sunt sursele de informatie de incredere pe care le pot folosi?
- Cum pot verifica informatiile pe care le-am primit?
Constientizarea erorilor de gandire si a prejudecatilor
Aceasta abilitate este esentiala pentru gandirea critica, dar este rareori exersata la scoala. Pentru ca necesita un grad ridicat de abilitati metacognitive si un grad ridicat de autoconstientizare emotionala, este mai realist sa ne asteptam la aceasta abilitate incepand cu varsta preadolescentei si adolescentei. Este important sa constientizam propriile prejudecati sau convingeri irationale, dar si prejudecatile si convingerile irationale ale celor care prezinta informatii sau argumente pe baza carora luam decizii.
De exemplu, deciziile medicale personale pot fi influentate de prejudecati personale – in urma unei experiente nesatisfacatoare cu sistemul medical, putem sa ne pierdem increderea in toti medicii si sa ignoram sfaturi medicale utile. De asemenea, copiii pot respinge ideile corecte sau utile ale unui copil daca au avut un conflict cu acesta sau il considera antipatic.
Atunci cand incercam sa analizam daca exista erori de gandire sau prejudecati in informatiile pe care le ofera alte persoane, putem sa cautam raspunsurile la urmatoarele intrebari:
- Cine are de castigat de pe urma acestei decizii si cine are de pierdut?
- Care sunt informatiile pe care le ignora, le distorsioneaza sau le minimizeaza sursa pe care o aleg?
- Este prezent un limbaj menit sa distorsioneze perceptia publicului asupra faptelor?
Cand incercam sa luam decizii importante sau sa ne formam opinii asupra unui subiect important, este nevoie sa ne concentram asupra faptelor, nu asupra emotiilor sau parerilor pe care alte persoane le exprima.
Evaluarea relevantei informatiilor
Cand evaluam o posibila solutie sau analizam o problema, nu toate informatiile sunt la fel de importante sau utile. Copiii pot deseori sa isi concentreze atentia asupra detaliilor nesemnificative si sa omite informatiile esentiale atunci cand citesc un text de exemplu. De aceea, eseurile cu un numar limitat de cuvinte, rezumatele sau exercitiile de identificare a ideilor principale dintr-un text sunt sarcini scolare utile, care exerseaza capacitatea copiilor de a identifica informatiile relevante.
Cand folosim aceasta abilitate, raspundem la intrebari precum:
- Care este scopul principal pe care vreau sa il ating?
- In lipsa acestei informatii, pot intelege corect problema/ pot analiza complet solutia etc.?
- Cum se leaga aceasta informatie de informatiile pe care le am deja?
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cand parintii corecteaza excesiv greselile copiilorNu e deloc usor sa iti privesti copilul facand greseli. Ne dorim ce e mai bun pentru ei si am vrea cumva sa ii ferim de orice este gresit sau chiar "imperfect".
-
De ce copiii care primesc totul risca sa esueze la maturitateAtunci cand oferim totul copiilor, oferim cu siguranta o multime de avantaje, insa nu garantam succesul pe termen lung, chiar daca aceasta este intentia.
-
Intrebari care incurajeaza autonomia copiluluiFelul in care comunicam cu copiii le poate incuraja autonomia sau, dimpotriva, le-o poate descuraja. Deseori, cand inlocuim sfaturile si sugestiile cu intrebari care ii ajuta sa gaseasca solutii, ii ajutam pe copii sa gandeasca independent.
Adauga tu primul comentariu: