characters characters

Zece tendinte in educatie la nivel european

Cum va arata educatia copiilor nostri si viitorul lor profesional

09 ianuarie 2020    |   315 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

10 tendinte in educatie Comisia Europeana
Comisia Europeana a lansat recent un raport privind 10 tendinte in educatie, utile pentru a sti in ce directie se indreapta educatia copiilor nostri, dar si propriul  nostru viitor profesional.

Pe scurt:

  • accesul la educatie timpurie are efecte benefice pana la adolescenta si la maturitate
  • progresul tehnologic si stiintific rapid inseamna ca educatia angajatilor trebuie sa continue pe parcursul intregii vieti
  • digitalizarea este deja o forma de alfabetizare, abilitatile digitale fiind importante pentru aproape toate locurile de munca
  • inteligenta artificiala va sprijini progresul cunoasterii umane, dar are si potentialul de a o intrece
  • mediul digital poate face posibila personalizarea reala a educatiei copiilor nostri
  • scolile si universitatile nu mai sunt singurele care furnizeaza programe educationale relevante pentru angajare
  • trecerea de la facultate la un loc de munca este din ce in ce mai dificila pentru tinerii europeni
  • gandirea critica, evaluarea informatiilor si educatia despre stirile false vor deveni din ce in ce mai importante in invatare

Iata in detaliu cele 10 tendinte identificate in raport:


1. Cu cat mai devreme, cu atat mai bine

Educatia timpurie contureaza deseori sansele copiilor la un viitor mai bun


Educatia timpurie are efecte benefice asupra copiilor pe termen lung: adolescentii participanti la PISA care au fost inscrisi la gradinita un an sau mai mult de un an obtin rezultate mai bune decat adolescentii care nu au fost inscrisi la gradinita.

Efectele pozitive ale gradinitei sunt cu atat mai vizibile pentru copiii din medii sociale dezavantajate. Accesul la cresa si gradinita de la nastere pana la 5 ani creste venitul (pentru copiii din familii sarace) la maturitate cu 26%. In Europa, 1 din 4 copii cu varsta sub 6 ani traieste in saracie sau in situatia de risc de excluziune sociala.

2. Absolvirea facultatii nu inseamna sfarsitul educatiei

A invata sa inveti este cea mai importanta abilitate


Majoritatea copiilor care sunt acum in clasele primare vor avea profesii care inca nu exista. In plus, adultii din ziua de azi tind sa isi schimbe locul de munca sau chiar profesia mai des decat generatiile anterioare. In medie, este estimat ca un adult european are 10 locuri de munca de-a lungul intregii sale cariere. Raportul atrage atentia asupra faptului ca adultii cu varsta peste 40 ani vor avea nevoie de acces la oportunitati de formare profesionala pentru a ramane activi si eficienti pe piata de munca.

Doar 11% dintre europenii cu varsta intre 25 si 64 ani sunt implicati intr-o activitate de invatare continua.

3. Digitalizarea, o altfel de alfabetizare

Abilitatile digitale devin o noua alfabetizare, iar generatiile tinere sunt cu un pas inainte in aceasta privinta

93% dintre locurile de munca din Europa folosesc computere, dar 88% dintre acestea nu au luat masuri pentru a forma angajatilor abilitati digitale relevante. Pentru prima data in istorie, generatia tanara este mai bine pregatita  decat generatia adulta cand vine vorba de o abilitate cautata.

Abilitatile digitale devin la fel de relevante si de necesare precum abilitatea de a scrie, de a citi si de a calcula.

4. Oamenii nu mai sunt singurii care invata

Oamenii vor concura cu inteligenta artificiala cand vine vorba de descoperiri si cunoastere


Progresele tehnologiei indica faptul ca nu doar sarcinile cele mai simple vor reveni robotilor in viitor, ci si cele mai complexe, necesare in inovatie si cercetare. Astfel, educatia va trebui sa isi reorienteze atentia catre formarea abilitatilor care au stat la baza succesului speciei umane de la bun inceput: negocierea, creativitatea, rezolvarea de probleme, gandirea critica, cooperarea, empatia, inteligenta emotionala si comunicarea interculturala.

5. De la standardizare la personalizare

De la educatia in masa la traiectorii personalizate de invatare facilitate digital


Sistemul de invatamant creat in era industriala a servit scopului de a forma un numar mare de muncitori cu un nivel mediu de abilitati. In prezent, economia este construita mai mult in jurul capitalului uman, fiind mai profitabil ca fiecare individ sa isi valorifice potentialul la maxim. De aceea, sistemul de invatamant standardizat nu va mai fi eficient pentru mult timp.

In plus, tehnologia digitala ofera acces la educatie personalizata, potrivita talentelor si intereselor celor care invata. Pana acum, costurile necesare pentru o personalizare reala a invatarii erau considerate prea mari deoarece implicau un numar mai mare de profesori si mentori. Tehnologia poate reduce insa aceste costuri, sustinand invatarea centrata pe individ, in care fiecare elev sau student poate progresa in ritm propriu.

6. De la discipline separate la invatare transdisciplinara

Problemele globale si locale (schimbarea climatica, dezvoltarea sustenabila, sanatatea etc.) necesita solutii care se afla la intersectia dintre mai multe domenii. Felul in care sunt predate materiile in scoli (ore separate pentru cate o materie) va trebui sa evolueze catre o abordare multidisciplinara, iar tehnologia digitala poate sustine aceasta evolutie.


7. Apar multi actori noi pe scena educatiei

Educatia formala este completata de companii private


Scolile si universitatile nu mai sunt singurele institutii care ofera acces la educatie. Deja 800 de universitati din Europa ofera cursuri accesibile pe telefon sau tableta, oriunde si oricand. Tehnologia aduce impreuna oameni din diferite colturi ale lumii in diferite programe educationale, ajutand oamenii care altfel nu ar avea acces la educatie si transformand atat educatia, cat si piata de munca.

8. Evolutie intrerupta

Legatura dintre educatia formala si munca este din ce in ce mai intrerupta


Educatia formala obisnuia sa fie garantia unui loc de munca. In prezent, in Europa 40% dintre tinerii cu varste intre 25 si 39 ani au o diploma de facultate, spre deosebire de acum 10 ani, cand procentul acestora era de 25%. Cu toate acestea, rata de somaj in randul acestor tineri este de doua ori mai mare decat rata somajului in general.

Tinerii educati gasesc un loc de munca din ce in ce mai greu si deseori in alte domenii decat cele pentru care s-au pregatit. Un sfert dintre tinerii cu facultate nu au o tranzitie usoara de la scoala la munca.

Situatia se datoreaza in mare parte si faptului ca universitatile si angajatorii nu comunica eficient despre nevoile de pe piata de munca.

9. Alfabetizarea mass media

Gandirea critica devine un factor esential pentru supravietuirea democratiei


Aproape 8 din 10 elevi de gimnaziu nu pot face diferenta dintre o stire falsa si o stire reala. Retelele de socializare online faciliteaza raspandirea de stiri false si manipularea, astfel incat Comisia Europeana recomanda ca in educatia copiilor sa fie incluse si abilitati de gandire critica, alfabetizare mass media si evaluare a informatiilor.

10. Competitia intre universitati este in crestere la nivel global

Europa a inventat universitatile, dar acum este timpul sa le reinventeze


La nivel global, cele mai cautate universitati se afla in SUA, iar universitatile europene vor fi nevoite sa isi imbunatateasca oferta daca vor sa ramana relevante la nivel global pe termen lung.

*Sursa: Europa.eu


*Sursa foto: Freepik

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu