characters characters

Performante in scoli sau lipsa de motivare

17 decembrie 2009    |   848 vizualizări

Profesorii care predau in scolile europene nu se simt motivati si isi pierd 13% din timp incercand sa mentina disciplina in clasa.

Noile metode de predare si invatare duc un liceu romanesc la Forumul Inovatorilor in Educatie. Institutia de invatamant desemnata castigatoare este Liceul Teoretic „Grigore Moisil“ din Bucuresti, care a fost recent aleasa Scoala Pathfinder si care va participa la Forumul mondial al Inovatorilor in Educatie, desfasurat la Salvador, Brazilia. Scolile alese pentru a participa la programul Pathfinder au fost selectate din mai mult de 110 unitati aplicante din intreaga lume. Fiecare scoala din program a demonstrat leadership puternic, dand dovezi palpabile de inovatie si implementari reusite de schimbari. La cea de-a cincea editie anuala mondiala a Forumului Inovatorilor in Educatie, Microsoft Corp. anunta lansarea uneia dintre cele mai mari retele de educatori din lume la www.partnersinlearningnetwork.com.
 
Lansarea acestei retele pentru educatie reprezinta noua generatie a Retelei Profesorilor Inovativi, o retea globala, care estimeaza ca va cuprinde peste doua milioane de profesori si lideri din educatie pana anul viitor. Aceasta comunitate dinamica include progrese ale tehnologiei retelelor sociale care ii vor ajuta pe profesori si elevi sa lucreze mai bine, conectandu-i in cadrul comunitatilor pentru dezvoltare profesionala. Site-ul retelei este disponibil in limba engleza si ucraineana, la care se vor adauga si alte limbi in urmatoarele luni. Membrii Retelei Parteneri pentru Educatie vor beneficia de avantaje: conectarea cu omologii lor din intreaga lume in interes profesional pentru materiile de predare sau locatii, crearea comunitatilor dedicate predarii si invatarii inovative si dezvoltarii profesionale, gasirea de noi continuturi si programe scolare, ca, de exemplu, coaching sau Innovative Schools Toolkit etc.
 

 
Trei profesori din patru nu sunt motivati

In ciuda sanselor pe care le au cadrele didactice doljene, nationale sau europene, nu foarte multi profita de aceste specializari sau schimburi de experienta. Tocmai de aceea, sondajele realizate la nivel european privind procesul de invatare si predare nu suna incurajator.
 
Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) a publicat rezultatele unui studiu international realizat in 23 de tari, dintre care 15 sunt membre ale Uniunii Europene, din care reiese ca profesorii nu se simt motivati si isi pierd 13% din timp incercand sa mentina disciplina in clasa. UE a sprijinit realizarea studiului, in speranta ca acesta le va permite autoritatilor din domeniul educatiei sa-si faca o idee mai clara cu privire la ajutorul pe care l-ar putea acorda celor aproximativ 6,25 milioane de profesori din Uniune. Rezultatele au fost folosite la realizarea, in premiera, a unei comparatii la scara internationala a mediilor educationale si a conditiilor de munca ale profesorilor.
 
Trei profesori din patru considera ca nu se simt motivati sa-si imbunatateasca metodele de predare, iar comportamentul neadecvat al elevilor afecteaza derularea cursurilor in trei scoli din cinci. Profesorii din Irlanda, Portugalia, Spania sau Italia se plang de faptul ca nu sunt evaluati sistematic si nu primesc ecouri cu privire la activitatea derulata la clasa.

Toate tarile care au participat la realizarea studiului par sa se confrunte cu o lipsa a personalului calificat, insa cifrele difera mult, de la 12%, in cazul scolilor din Polonia, pana la 78%, in Turcia.
Studiul sugereaza ca factorii de decizie din domeniul educatiei le-ar oferi un sprijin eficient profesorilor si elevilor daca s-ar axa mai mult pe rezultatele invatarii si mai putin pe programele scolare: formarea cadrelor didactice din UE, participarea la studii internationale privind procesul de predare si invatare, participarea la programele Comenius.  

 
 
Principalele constatari ale raportului

Dezvoltarea profesionala reprezinta o parte importanta a vietii profesorilor. Cu toate acestea, unul dintre principalele obstacole in calea participarii la activitati de dezvoltare profesionala a acestora este „conflictul cu programul de lucru“. Salvarea ar putea veni din partea unor politici de integrare mai buna a dezvoltarii profesionale a profesorilor in pachetul complet de lucru al acestora si in functionarea scolilor. Apoi, politica scolara de asigurare a feed-backului privind performanta profesorilor este strans legata de dezvoltarea profesionala a acestora si de perceptia impactului ei.
 
Climatul scolar joaca si el un rol important. Profesorii care se simt bine la locul de munca si in cadrul scolii privesc pozitiv dezvoltarea profesionala. Pentru responsabilii politici, aceste constatari arata ca, prin concentrarea pe evaluare, feed-back si un climat scolar pozitiv se poate contribui la dezvoltarea scolilor ca „organizatii educationale“, promovand formarea profesionala continua si imbunatatind astfel calitatea predarii. Cele 23 de tari incluse in raport sunt: Australia, Austria, Belgia (Comunitatea Flamanda), Brazilia, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Coreea, Lituania, Malaezia, Malta, Mexic, Norvegia, Polonia, Portugalia, Republica Slovaca, Slovenia, Spania si Turcia. La nivelul fiecarei tari au fost selectate aleatoriu aproximativ 200 de scoli, in cadrul carora directorul si alti 20 de profesori au completat cate un chestionar.


Sursa: www.gds.ro

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu