Elevii Scolii “Matei Basarab”, psihologi in miniatura
Traim, ca ne convine sau nu, inconjurati de violenta. Incercam sa denaturam termenul, spunandu-i stres, oboseala sau altfel.
Cele mai mici si nevinovate izbucniri, de la ridicat tonul in fata unei persoane sau o scurta imbranceala, tot violenta se cheama. Copiii nostri sunt martori si victime ale violentei: in familie, in scoala, in societate.
Daca acasa sunt admonestati si neglijati, daca in cercul de prieteni deprind obiceiuri urate, ajung sa creada ca asa este normal si, la randul lor, vor actiona in consecinta.
In incercarea de eradicare a violentei, Compartimentul de Analiza si Prevenire a Criminalitatii din cadrul Inspectoratului de Politie al Judetului Dambovita, prin intermediul comisarului sef Nina Neacsu, inspector de politie Elena Tudor si agent sef adjunct Liliana Tanase, continua actiunile de responsabilizare si prevenire a violentei in randul copiilor.
Prea mici pentru o societate atat de violenta
Ieri, cei care au discutat despre ce inseamna violenta au fost elevii ciclului primar si gimnazial al Scolii “Matei Basarab” din Targoviste.
In prima parte a intalnirii cu lucratorii de politie, elevii claselor I-IV au fost angrenati intr-o dezbatere pe marginea acestei teme, prin enumerarea incalcarii accidentale a unor reguli de comportament.
Cu nevinovatia si sinceritatea caracteristica varstei, copiii au scris pe rand pe cate un bilet cu ce anume au gresit, concluziile desprinse fiind acelea de violenta fizica sau verbala.
Mobilizati sa defineasca printr-un singur cuvant ce inseamna pentru ei violenta, iarasi s-a demonstrat ca sunt familiarizati cu astfel de manifestari: bataie, rautate, cruzime, agresivitate, nepasare, cearta.
Pentru ei, lucratorii de politie au avut si sfaturi privind siguranta rutiera, prin perspectiva faptului ca iarna nu s-a sfarsit si vor mai avea bucuria inca unei vacante la sfarsitul lunii ianuarie a.c.
Intrebari nevinovate pentru preocupari mature
Conlucrarea micutilor cu oamenii legii a fost totala, iar la capitolul intrebari copiii au dovedit maturitate, responsabilitate si grija pentru viitorul lor, responsabilitati, totusi, prea mari pentru niste fiinte atat de micute. “Daca cineva merge la puscarie, mai poate avea serviciu mai tarziu?”, a intrebat o fetita de clasa a III-a. Curiozitatea si constientizarea societatii in care traieste a determinat-o sa se intereseze si de acest aspect.
Ganduri si sentimente
Pentru elevii din ciclul gimnazial, dezbaterile si discutiile au continuat intr-un stil adaptat varstei, experientele acumulate de ei fiind mai vaste.
Pastrand aceeasi tema, violenta, si prezentandu-li-se un aspect (teoretic) de agresiune, au fost invitati sa vorbeasca despre gandurile si sentimentele prezente la acest caz: un elev (coleg), agresat de doi colegi mai mari.
Ca o dovada a faptului ca sunt inca puri si neimplicati in grozaviile de zi cu zi ale vietii, tendinta lor a fost de a sari in ajutorul colegului agresat si de temperare a agresorilor. Un matur care, cu siguranta, ar fi trecut nepasator pe langa un semen aflat in situatie limita, ar fi avut ceva de invatat de la copii.
Si pentru ciclul gimnazial s-a lucrat pe un studiu de caz, cel al unui elev neglijat de parinti, de diriginta si de colegi, elevii indentificand solutii asemenea unor psihologi adevarati.
Cu rabdare si multa munca, se poate
Cam aceasta ar putea fi concluzia desprinsa in urma acestei actiuni.
Copiii sunt la varsta la care asimileaza usor informatia, si daca aceasta le este furnizata competent, o retin si o folosesc ca atare.
Daca si parintii ar acorda mai multa atentie acestor lucruri, ar face abstractie de rutina cotidiana si ar relationa cu copiii fara termeni duri sau corectii fizice, acestia din urma vor intelege ca asa este normal sa te porti, aplicand aceeasi tactica. Si nu ar fi imposibil.
Sursa: www.ziardambovita.ro
Tu cum crezi ca il poti proteja pe copilul tau de violenta?
Adauga tu primul comentariu: