characters characters

Parinte singur? Cum faci fata?

Gestionarea responsabilitatilor

03 aprilie 2019    |   1739 vizualizări

Varsta: 0 - 3 ani, 0 - 18 luni, 19 - 36 luni.




Responsabilitati la dublu, griji la dublu, o gestiune a timpului care presupune de multe ori magii si tot felul de strategii, toate acestea fac parte din viata de parinte singur. 


Cand esti in acest rol trebuie sa compensezi atat emotional, educational, financiar lipsa celuilalt parinte. Trebuie sa faci fata unor provocari atat din sfera de parenting, cat si din tot ceea ce inseamna sa ai grija de casa, de venitul familiei si cate si mai cate. Trebuie ingrijit copilul? Trebuie facute cumparaturile? Trebuie sa ai grija de cariera ta care aduce singurul venit in casa? Toate revin pe umerii unui singur om! Si doar pentru toate acestea, tot ar fi destul sa le spunem celor din jur  aflati in pozitia de parinte singur: bravo, felicitari, te descurci foarte bine!


Am discutat cu o mamica, foarte implicata, care isi creste copilasul singura: Cristina Geanina Palade, mama unui baietel bland si prietenos care tocmai a implinit 1 anisor. Aceasta este povestea ei:

 

Parinte singur! Sau cum si cand sa scrii un articol de marti pana vineri ca parinte singur! Deci, cum sa scriu si cand sa scriu? Pai, imi adun intai gandurile si ideile in timp ce schimb un pampers sau cand prepar mancarea puiului meu, apoi imi fac o strategie de scris in timp ce ma mai joc cu el, astept momentul potrivit ca sa  renunt la ceva deja programat, cum ar fi o sesiune de calcat sau 2 ore de somn de noapte langa puiul meu si incep.


Asadar, a fi parinte singur presupune aproape obligatoriu sa ai un dram de noroc in alte aspecte: fie pe plan financiar ca sa-ti permiti o bona, fie existenta unor bunici dedicati, fie sa ai multi prieteni, caci copil cuminte si baba tanara inca nu s-a intalnit. La mine s-a nimerit putin din a doua si total din a treia: adica o bunica dedicata aflata la multi kilometri departare si foarte multi prieteni adevarati.


Este clar ca nimeni nu alege cu toata deschiderea sa fie Parinte singur, dar viata ne obliga sa facem alegeri mari uneori. Si iata ca am pornit la drum sa cresc un baietel minunat cu convingerea ca intr-un fel sau altul Universul ma va ajuta. Provocarile sunt mari, situatiile sunt neasteptate, iar oboseala a devenit parte din viata mea. Insa nu este imposibil si nu am niciun regret in alegerea făcută. Am inteles ca exista solutii aproape pentru orice situatie si ca aceasta conjunctura scoate tot ce-i mai bun din mine: de la organizarea la minut, repozitionarea prioritatilor, bucuria de a avea prieteni, pana la trairea maxima a prezentului.


De la prima provocare de parinte singur care a fost băița micutului si pana astăzi, aceasta experienta este cea mai buna Scoala de Manager.


Solutii? Am optat de la inceput pentru hranirea bebelusului cu lapte de san dat cu biberonul, ceea ce mi-a asigurat posibilitatea de deplasare in situatii obligatorii, băița i-am facut-o inca de la 2 saptamani cu mine in cada, asa ca ne-am permis apropierea piele pe piele in toate aceste momente unice si am apelat la toti prietenii pentru a ma insoti la cumparaturi, dat fiind ca nu puteam impinge doua carucioare o data. Abundenta de prieteni adevarati are avantajul ca nu ajungi in momentele jenante de a-i solicita prea des, ba mai mult se ofera ei de cele mai multe ori sa-mi acorde ajutor. Ca urmare, baietelul meu este foarte sociabil, ii plac oamenii si se bucura de fiecare data cand ne intalnim prietenii. Nenumaratele deplasari cu masina l-au obisnuit cu calatoria si l-au determinat sa doarma in orice conditii si, de fapt, cele mai bune sesiuni de somn sunt cele in mersul motorului.


Au fost si episoade de epuizare fizica, au fost si leganari in brate nopti la rand si deplasari epuizante pentru el sau momente in care activitatea pe care o prestez mi-a impus sa-l las cu cate cineva, dar tot prietenii le-au facut amintiri indepartate si le-au transformat in convingeri ca prietenia chiar exista. Intr-o lume in care ne plangem din ce in ce mai mult de singurate, chiar in doi sau trei, eu ca parinte singur spun ca nu sunt... singur.

 

Gabriela Alama, expert parenting
: A fi parinte singur nu este chiar ca o plimbare in parc. Trebuie sa te descurci in toate, sa iei decizii, sa ti le asumi. Uneori e posibil ca tu sa iti pui intrebari si tot tu sa-ti raspunzi. Ce te-ar putea ajuta? Un mecanism bine pus la punct: de resurse la care sa apelezi, si obiceiul de a te gandi mereu la tot ce e frumos in viata ta, la cat de plina si efervescenta este!


Dincolo de rutina, de greutati, de un ritm al zilei mai incarcat, parinte singur gandeste-te ca esti un erou pentru copilul tau! Iar eroii gasesc super puteri sau super solutii mereu sau invata cum sa le descopere!


Pastreaza o atmosfera de bucurie in casa ta si in viata ta, chiar daca iti este greu!

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe