Doua tipuri de procrastinare
Doua motive pentru care copiii amana invatarea
Cand copiii si adolescentii aleg sa amane temele sau pregatirea pentru teste sau examene, reactia parintilor este deseori una de critica si dezaprobare. Insa este mai benefic sa intelegem de ce apare aceasta decizie, pentru a preveni formarea unui obicei daunator pe termen lung.
Citeste si:
”Fac temele mai tarziu!”. De ce aleg copiii sa amane invatarea
Patru tipuri de reactii fiziologice la stres
Doua tipuri de procrastinare
Britt Frank, autoarea cartii “The Science of Stuck: Breaking Through Inertia to Find Your Path Forward”, arata ca exista doua mecanisme fiziologice care duc la decizia de a procrastina:
- starea de imobilizare – asociata cu activarea sistemului nervos parasimpatic, responsabil cu relaxarea, odihna si incetinirea metabolismului. Aceasta stare poate sa apara si ca reactie la stress, cand nu stim cum sa reactionam pentru a rezolva o problema sau pentru a ne apara de o amenintare. Cand copilul tau intra in aceasta stare, il vei vedea apatic, stand intins in pat sau pe canapea cu ochii intr-un ecran, plangandu-se ca se simte obosit, miscandu-se incet sau incapabil sa isi concentreze atentia. Cand copiii (si adultii) au aceasta reactie la stres, le este dificil sa ia decizii, pot simti o stare de teama sau anxietate nedefinita, dar intensa si au nevoie sa se mobilizeze treptat pentru a-si creste nivelul de activitate.
Cateva exercitii de intindere si flexiblitate, exercitiile de ancorare in prezent (de exemplu, spune 5 lucruri pe care le vezi, 4 lucruri pe care le poti atinge, 3 sunete pe care le auzi, doua mirosuri pe care le simti si un gust pe care il simti) sau exercitii fizice usoare pot ajuta in aceasta situatie. - starea de mobilizare excesiva – asociata cu activarea sistemului nervos simpatic, responsabil cu starile de energizare si mobilizare. Cand copiii si adultii se afla in aceasta stare ca reactie la stres, vor fi agitati, iritati, vor avea un ritm cardiac rapid, ganduri rapide asupra carora nu se pot concentra si vor tinde sa ramana ocupati – facand orice activitate in afara de a invata sau de a incepe proiectul pe care trebuie sa il faca.
Pentru a iesi din aceasta stare, exercitiile fizice care epuizeaza energia (precum alergarea sau sariturile), exercitiile fizice care implica forta (precum flotarile) sau exercitiile de relaxare (a stat intins pe podea) pot fi de ajutor.
Cand ii ajutam pe copii sa isi inteleaga propriile stari fizice si emotionale, ii ajutam sa preia controlul mai usor asupra comportamentului si deciziior personale. In plus, intelegand starile fiziologice asociate cu procrastinarea si stresul, renuntam la critica excesiva, dar incurajam autocunoasterea si autocontrolul.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Beneficiile automonitorizarii: cum cresti motivatia si performantaAutomonitorizarea este cea mai simpla si mai eficienta metoda pe care o avem la dispozitie pentru a ne imbunatati rezultatele, indiferent de domeniul de activitate.
-
Lipsa de motivatie pentru invatare - cauze frecventeLa inceput de an scolar, motivatia copiilor pentru invatare este la nivel crescut: entuziasmul revederii colegilor, un nivel mai ridicat de energie si bucuria unui nou inceput contribuie la elanul cu care cei mici incep scoala.
-
Sapte schimbari pentru un an scolar mai bunSapte lucruri pe care le poate face copilul sau adolescentul tau in noul an scolar pentru rezultate mai bune.
Adauga tu primul comentariu: