Doua tipuri de independenta in preadolescenta
Pe măsură ce se îndreaptă spre preadolescenta (aproximativ intre 10-12 ani), copiii incep sa isi exerseze independenta. Specialistii descriu doua tipuri de independenta: izolarea de restul familiei, acasa si separarea de familie pentru a explora lumea inconjuratoare. Ambele tipuri de independenta pot crea ingrijorari parintilor.
Citeste si:
Cum isi apara independenta adolescentii
Managementul furiei pentru adolescenti
Doua tipuri de independenta in adolescenta
Independenta prin izolare
Se manifesta prin nevoia de a petrece tot mai mult timp in camera lor, prin refuzul de a participa la activitatile de familie, prin timp petrecut tot mai putin cu parintii, pentru ca in general abia asteapta sa zburde inapoi in camera lor.
Pentru parinti, acest tip de independenta poate insemna intelegerea faptului ca timpul pe care il au la dispozitie impreuna cu copiii lor este limitat – pot sa apara ganduri si emotii legate de plecarea copilului la facultate, de alegerea acestuia de a petrece mai mult timp cu prietenii sau singur decat cu parintele etc. Pot de asemenea sa apara ingrijorari in legatura cu echilibrul emotional al copilului – este vorba de singuratate sau solitudine?
Aceasta nevoie de a petrecec timp izolat este explicata prin nevoia de confort, siguranta si relaxare, care apare in urma solicitarilor emotionale, fizice si cognitive care apar in adolescenta.Poti vedea aceasta etapa ca pe o etapa in care copilul isi aduna puterile pentru a putea iesi sa infrunte lumea exterioara.
Camera pare sa fie singurul loc in care se simt cu adevarat ei insisi. Multi preadolescenti vor vrea sa isi redecoreze singuri camera, sa o reamenajeze, incercand sa isi puna amprenta asupra spatiului pentru a-l face si mai personal. Daca procesul de dezvoltare isi urmeaza cursul firesc, adolescentii vor trece cu bine de stadiul de ”cocon” si isi vor dezvolta autonomia si independenta in interiorul casei. Cand lucrurile nu merg prea bine, exista riscul ca preadolescentii sa se izoleze, sa se concentreze doar asupra propriilor nevoi si sa neglijeze responsabilitatile proprii din famile. In cazuri extreme, cand copilul nu reuseste sa se integreze intr-un grup de prieteni si nu gaseste un domeniu de interes, in care sa isi dezvolte competente si cunostinte, stadiul acesta se poate prelungi cu efecte nedorite asupra sanatatii emotionale a copilului, precum problemele de anxietate sau starile depresive.
Independenta prin explorare
Spre deosebire de izolarea de acasa, aceasta este etapa in care preadolescentii prefera sa se aventureze in descoperirea lumii, fara prezenta parintelui. Pericolele la care sunt expusi sunt insa destul de mari, ceea ce explica retinerile parintilor. Iesirile tipice ale preadolescentilor din aceasta perioada au legatura in general cu prietenii: iesiri la cumparaturi, o gustare luata in oras, iesiri cu bicicleta sau cu rolele, mersul la cinema sau teatru, o plimbare cu un mijloc de transport in comun etc.
De pe urma acestor iesiri, preadolescentii invata cateva lucruri:
- Cum sa se descurce in aglomeratie, in interactiunile cu strainii si in spatiile publice
- Cum sa ceara indicatii pentru a ajunge intr-un anumit loc, cum sa comande singuri si cum sa ceara ajutor.
- Cum sa gandeasca independent si sa se obisnuiasca sa faca acest lucru din ce in ce mai des.
De aceea, aceasta etapa este esentiala in dezvoltarea independentei copiilor. Atunci cand aceasta explorare merge bine, adolescentii isi dezvolta increderea in propriile abilitati de a depasi obstacole si de a rezolva probleme. Ei invata cum sa se mentina in siguranta, cum sa evite intentiile mai putin bune ale altora sau sa se fereasca de pericole. Cand explorarea lumii exterioare nu merge prea bine, adolescentii pot ramane marcati emotional pe termen lung si pot dezvolta diferite tipuri de anxietati. In cazuri extreme, pot suferi accidente sau pot incepe sa evite socializarea, ceea ce le dauneaza psihic si emotional.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
De ce copiii care primesc totul risca sa esueze la maturitateAtunci cand oferim totul copiilor, oferim cu siguranta o multime de avantaje, insa nu garantam succesul pe termen lung, chiar daca aceasta este intentia.
-
Nevoia de spatiu personal la adolescentiInca din preadolescenta, copiii incep sa isi apere intimitatea si spatiul personal fata de incercarile parintilor de a afla sau cerceta toate detaliile despre experientele, gandurile sau emotiile propriilor copii.
-
Iresponsabilitatea - cum o incurajam involuntar la copiiCopiii pot dezvolta usor obiceiul de a gasi scuze pentru comportamente sau decizii mai putin adecvate sau utile. Cum recunoastem acest obicei si cum il descurajam.
Adauga tu primul comentariu: