characters characters

Distorsiunile cognitive care pot afecta rolul de parinte

Ganduri irationale care iti pot face viata de parinte mai grea

Propus de: SuntParinte.ro   |   02 februarie 2017    |   1081 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani, 18 ani +.

mama si fiuAi observat desigur cum oameni diferiti reactioneaza diferit in aceeasi situatie. Diferentele se datoreaza felului in care interpreteaza fiecare situatia. Iar felul in care gandim si interpretam situatiile este rezultatul invatarii: ne-am obisnuit sa gandim intr-un anumit fel, sa ne concentram atentia asupra unui tip de detalii (cele pozitive sau negative), astfel incat daca nu depunem un efort, nu ne dam seama ca gandurile si reactiile noastre sunt automate.

Atunci cand interpretam in mod obisnuit irational situatiile cu care ne confruntam, suntem influentati de distorsiuni cognitive (tendinte de a interpreta irational informatiile). Putini oameni sunt imuni la aceste distorsiuni, dar informandu-ne despre ele le putem identifica mai usor si putem renunta la ele.

Distorsiunile cognitive sunt foarte importante mai ales atunci cand apar in situatii de stres, in momente in care exista si simptome de depresie si anxietate. Daca nu sunt corectate, acestea pot influenta in mod negativ judecata persoanei, iar logica dispare intru totul. Distorsiunile cognitive pot afecta relatiile cu cei dragi, iar in cazul relatiei cu propriul copil, ele pot fi transmise cu usurinta acestuia.

Care sunt cele mai frecvente distorsiuni cognitive si cum iti afecteaza viata de parinte?

Filtrarea

Ne concentram pe un singur detaliu sau pe o singura informatie (de obicei negativa) din mai multe, iar perceptia noastra se focuseaza doar asupra acelui lucru.

De exemplu: Copilul tau a avut un conflict cu un alt copil in timp ce se jucau. Aceasta distorsiune cognitiva te poate face sa gandesti: „Copilul meu nu se intelege cu alti copii, nu stiu ce o sa ma fac!” desi pana la urma copiii s-au impacat si timp de doua ore s-au jucat pasnic si s-au distrat.

Gandirea in alb-negru

Lucrurile sunt fie bune, fie extraordinar de rele.

Gandirea alb-negru ne face sa ii etichetam pe cei din jur in cei mai extremi termeni doar pentru ca au facut o greseala sau sa ne pierdem speranta la primul obstacol intalnit.

De exemplu: „Nu am fost atent si copilul s-a lovit. Sunt un parinte groaznic.”

Suprageneralizarea

Ajungem la o concluzie dupa o singura intamplare, iar daca ceva rau se intampla o data, atunci ne asteptam ca si in alte dati sa se intample la fel. Este usor recunoscuta pentru ca se exprima prin termeni precum „niciodata” sau „intotdeauna”.

De exemplu:  „Iar nu a vrut sa isi stranga jucariile. Niciodata nu ma asculta, niciodata nu o sa ma inteleg cu copilul asta!”

A sari la concluzii rapid

Cand suntem convinsi ca stim ce gandesc ceilalti oameni despre noi desi nu am verificat acest lucru: „Sigur toti parintii copiilor din clasa cred ca nu ma ocup destul de Alex si nu il ajut la invatare.” sau cand suntem convinsi ca stim ca lucrurile vor merge rau: „Iar va lua o nota mica la matematica, sunt sigura.”

Minimizare si maximizare (sau catastrofare)

Apare atunci cand consideram lucrurile fie mai grave decat sunt, fie mai putin pozitive decat sunt in realitate. Maximizam gravitatea greselilor noastre sau ale copiilor („Comportamentul lui este de neiertat.”) si minimizam reusitele sau calitatile proprii sau ale copilului („S-a intamplat sa ia o nota buna, de obicei nu invata nimic.”)

Convingerea ca emotiile tale reflecta realitatea

Aceasta distorsiune cognitiva functioneaza astfel: daca te simti disperat, inseamna ca intr-adevar ai motive sa te simti astfel („Sunt disperat, copilul meu ma aduce la disperare, nu exista nicio solutie pentru problemele noastre.”), daca te simti inferior sau intimidat, inseamna ca esti cu adevarat astfel. Este important, mai ales pentru relatia cu copilul tau, sa incerci sa iti observi reactiile emotionale, fara a le folosi drept reper pentru stabilirea adevarului. Reactiile noastre emotionale sunt de multe ori exagerate, nereflectand realitatea.

Personalizarea

Are loc atunci cand credem ca tot ceea ce altii spun sau fac are legatura cu noi personal. Poate aparea frecvent invinovatirea pentru probleme care nu depind in totalitate de noi.

De exemplu: „Invattatoarea copilului meu nu ma place, nu a zambit cand ne-am intalnit.”

„Ar trebui”

Aceasta distorsiunie apare atunci cand avem o lista cu reguli despre cum ar trebui noi si cei din jur sa se comporte.

Exemplu: „Ar trebui ca un copil sa nu sufere niciodata. Daca sufera, inseamna ca nu sunt un parinte bun.”

Aceste distorsiuni si multe altele ne pot afecta stilul de viata, modul in care ne percepem pe noi insine si realitatea din jur. Pot duce la aparitia simptomelor depresive si de anxietate, pot scadea stima de sine si uneori ne pot schimba perceptia asupra propriei noastre persoane. 

Tu ce ganduri irationale poti identifica atunci cand te privesti din rolul de parinte?


*Sursa foto: Ambro, FreeDigitalPhotos.net

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe