Cum am amenajat sala de clasa in clasa I?
Sa amenajezi o sala de clasa, intr-o scoala de stat, e o mica aventura. Va pot garanta acest lucru din proprie experienta! Totusi, pentru confortul si dezvoltarea copilului, merita efortul. Cu varf si indesat! O sa va povestesc despre experienta mea, in speranta ca va poate ajuta in mod practic. Anul acesta fetita mea a inceput clasa I. La o scoala de stat, de cartier. Gradinita o facuse in sistem particular, asa ca nu a fost cazul sa contribui cu nimic la amenajarea spatiului in afara de cotizatia lunara. La scoala insa am aflat de la prima sedinta ca e nevoie de... multe. Prioritatea a avut-o imprimanta, aceasta fiind prima achizitie din fondul clasei (stabilit la 100 ron de copil pentru tot anul). Din fericire doamna invatatoare avea deja laptop si videoproiector, pe care vazusem ca le folosea cand am fost cu fetita mea in vizita la scoala, inainte de inceperea anului, cand invatatoarea avea ore cu clasa a IV-a.
Dar cum „din fericire” nu se poate repeta la nesfarsit, urmeaza lista de „din pacate”. Pentru inceput, sa vorbim despre jaluzelele verticale. Acestea, cumparate in urma cu mai multi ani, erau rupte. Asadar, a fost nevoie sa le inlocuim cu perdele si draperii. Nu de alta, dar sala este la Est si dimineata soarele poate fi foarte deranjant pentru toti copiii, care se plangeau mai ales din cauza caldurii.
Intre timp s-a spart si tabla veche, cea neagra (pe care cred ca ne-o amintim cu totii cu nostalgie). Cu ocazia aceasta am inlocuit-o cu totul: s-a cumparat o tabla noua, alba, magnetica si foarte lunga. Jumatate din suma necesara achizitionarii ei a fost platita tot din fondul clasei.
Urmatoarea provocare de pe lista este usa, care nu e prea trainica. Din lipsa de fonduri am inlocuit momentan doar clanta, urmand ca usa sa se schimbe in clasa a II-a. Dar cine stie? Poate avem noroc si o va schimba Primaria, precum a promis. Sa sper, sa nu?
Pe langa aceste achizitii majore, clasa a fost amenajata de doamna invatatoare impreuna cu copiii, in functie de anotimp: fulgi de nea, steluțe, Mos Craciuni si ghirlande de hartie cand a inceput iarna; floricele, frunzulite si ramurele tot de hartie colorata cand a inceput primavara. Acestea au fost prinse de tavan cu fire din plastic transparent, lipite cu scotch. Noi, parintii, am incercat sa le venim in ajutor in acest proces estetic si am adus fiecare de acasa tot felul de materiale: afise de filme, abtibilduri mari lipite pe lambriu, calendar de perete, baterii pentru ceas, deodorizant de camera. Bine, admit! Ei au infrumusetat-o, noi am fost practici: am adus consumabile necesare - hartie, caiete, markere, saci de gunoi, bureti, etc.
Flori in ghivece si iconita existau deja. Pentru a nu folosi (si Doamne Fereste! compromite) tabla noua pe post de panou, am descoperit o banda metalica ce va fi fixata cu surubele deasupra tablei. Acolo vor fi prinse cu magneti operele copiilor, astfel incat spatiul tablei sa fie folosit doar pentru scris.
Scaunele sunt cam stricate si fetitele cu ai lor ciorapi au cel mai mult de suferit, asadar ne-am gandit, pentru a optimiza bugetul de care dispunem, sa cumparam pernute. Colorate si vesele! Daca vor fi bani ar fi frumos sa avem si niste dulapioare in care sa isi tina copiii materialele, mai ales cele de pictura. In prezent si le lasa, la gramada, intr-un singur dulap mare, alaturi de toate materialele auxiliare.
Mi-ar fi placut sa existe si un dozator de apa, asa cum am vazut la alte scoli in baie, conectat la reteaua comuna, insa asta nu mai tine de sala de clasa. Dar speranta moare ultima!
A fost nevoie de multa implicare din partea noastra, dar intr-un final copiii nostri au ajuns sa aiba cea mai frumoasa clasa din scoala. Iar daca ei sunt fericiti, noi suntem la fel.
Intre timp s-a spart si tabla veche, cea neagra (pe care cred ca ne-o amintim cu totii cu nostalgie). Cu ocazia aceasta am inlocuit-o cu totul: s-a cumparat o tabla noua, alba, magnetica si foarte lunga. Jumatate din suma necesara achizitionarii ei a fost platita tot din fondul clasei.
Urmatoarea provocare de pe lista este usa, care nu e prea trainica. Din lipsa de fonduri am inlocuit momentan doar clanta, urmand ca usa sa se schimbe in clasa a II-a. Dar cine stie? Poate avem noroc si o va schimba Primaria, precum a promis. Sa sper, sa nu?
Pe langa aceste achizitii majore, clasa a fost amenajata de doamna invatatoare impreuna cu copiii, in functie de anotimp: fulgi de nea, steluțe, Mos Craciuni si ghirlande de hartie cand a inceput iarna; floricele, frunzulite si ramurele tot de hartie colorata cand a inceput primavara. Acestea au fost prinse de tavan cu fire din plastic transparent, lipite cu scotch. Noi, parintii, am incercat sa le venim in ajutor in acest proces estetic si am adus fiecare de acasa tot felul de materiale: afise de filme, abtibilduri mari lipite pe lambriu, calendar de perete, baterii pentru ceas, deodorizant de camera. Bine, admit! Ei au infrumusetat-o, noi am fost practici: am adus consumabile necesare - hartie, caiete, markere, saci de gunoi, bureti, etc.
Flori in ghivece si iconita existau deja. Pentru a nu folosi (si Doamne Fereste! compromite) tabla noua pe post de panou, am descoperit o banda metalica ce va fi fixata cu surubele deasupra tablei. Acolo vor fi prinse cu magneti operele copiilor, astfel incat spatiul tablei sa fie folosit doar pentru scris.
Scaunele sunt cam stricate si fetitele cu ai lor ciorapi au cel mai mult de suferit, asadar ne-am gandit, pentru a optimiza bugetul de care dispunem, sa cumparam pernute. Colorate si vesele! Daca vor fi bani ar fi frumos sa avem si niste dulapioare in care sa isi tina copiii materialele, mai ales cele de pictura. In prezent si le lasa, la gramada, intr-un singur dulap mare, alaturi de toate materialele auxiliare.
Mi-ar fi placut sa existe si un dozator de apa, asa cum am vazut la alte scoli in baie, conectat la reteaua comuna, insa asta nu mai tine de sala de clasa. Dar speranta moare ultima!
A fost nevoie de multa implicare din partea noastra, dar intr-un final copiii nostri au ajuns sa aiba cea mai frumoasa clasa din scoala. Iar daca ei sunt fericiti, noi suntem la fel.
Psih. Mihaela Zaharia
Sunt psiholog de 13 ani, trainer de 9 ani si mamica de 8 ani pentru fetita mea, acum eleva in clasa I si de 5 ani jumate pentru baietelul meu, viitor elev in clasa zero.
Lucrez in principal cu parinti in cadrul firmei de training si coaching, Mind Master si imi place sa scriu pentru SuntParinte.ro.
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Metode de a invinge plictiseala la scoalaCum pot cadrele didactice sa combata monotonia si lipsa de implicare a copiilor in timpul orelor? Iata cateva idei care pot fi utile.
-
Cum pot parintii sa ii sprijine pe profesori in perioada pandemieiIn prezent, avem cu atat mai multa nevoie sa fim dispusi sa cooperam si sa ii ajutam pe cei din jur. Iar cand vine vorba de profesorii copiilor nostri, aceasta nevoie este cu atat mai stringenta. Iti propunem un exercitiu de empatie: sa vedem lucrurile din perspectiva acestora, pentru a putea sa ii sprijinim cat mai bine.
-
5 lucruri despre copilul tau pe care ar trebui sa i le spui invatatoareiAsa cum parintii vor sa stie cum se descurca copilul la clasa, un cadru didactic vrea sa stie ce aspecte din viata copilului i-ar putea influenta acestuia activitatea de la scoala
Comentează:10 comentarii
-
sce
22.02.2014 - 14:14
Mie nu mi se pare amuzant, ci trist...Am o clasa cu 23 de pui, 11 rromi, 12 cu bursa sociala, 4 din familii monoparentale(tata necunoscut), doi parasiti de mama,1 cu mama surdo-muta, 1 in plasament la bunica, mama avand 21 de ani si inca 2 copii si.....lista poate continua.Daca insumandu-i va ies mai mult de 23, e pentru ca unii insumeaza mai multe "conditii" din cele prezentate.Asa ca , pe langa dotarea clasei cu calculator, imprimanta, rechizite pentru cei multi care nu si le permit, strabat lumea in lung si-n lat dupa hainute, incaltari si ghiozdane.Dar!Avem o clasa frumoasa, confectionam multe decoratiuni cu diverse prilejuri, pe care le vindem in targurile organizate de noi in oras, iar banii procurati ii folosim sa cumparam atatea lucruri necesare : creta, bureti, cerneala, hartie copiator, cartus imprimanta, hartie colorata, cartoane, lipici, decupatoare, perforatoare...
-
mihaela
17.01.2013 - 18:25
Felicitari d-nei invatatoare si parintilor!
-
sanda secareanu
16.11.2012 - 17:56
am avut copii ai caror parinti nu aveau serviciu; niciunul; a avut un tatic, dar a murit de cancer; ce spuneti de asta?
-
Elena
26.10.2012 - 20:40
Dar daca ai in clasa majoritatea copiilor cu bursa sociala?
-
Zaharia Mihaela
09.07.2012 - 12:04
Si la noi in clasa sunt 2 copilasi cu burse sociale, dar chiar si aceia au dat cate 50 de ron, nu stiu nici eu de unde ... In schimb a existat propunerea ca cei care nu au de unde sa dea fondul clasei sa contribuie altfel, de exemplu facand curat in clasa ... ca nu e suficient ce face femeia de servici.
-
COTIRLAN LUMINITA
22.06.2012 - 11:19
Felicitari pentru initiativa, doamna Chirtes!Este adevarat ca nu este usor dar, trebuie sa intelegem ca, in sala de clasa isi desfasoara activitatea copiii nostri. Asa ca, daca facem aceste lucruri impreuna , parinti si cadre didactice, va fi putin mai usor!...
Vezi toate comentariileDar daca parintii sunt dezinteresati?
Dar daca ai obosit sa duci materialele de acasa si banii din buzunarul propriu?
Intr-un orasel mic nu gasesti nici sponsori . Ce-i de facut atunci?