characters characters

Cu copiii la schi

Propus de: Mihaela Zaharia   |   15 ianuarie 2013    |   134561 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.

cu copiii la schi
Acum patru ani am fost intrebati de niste prieteni daca nu mergem cu ei in Austria la schi. Nu ne trecuse niciodata prin cap asa ceva pentru ca vacantele de iarna din ultimii 5 ani, adica de cand avem copiii, le petrecusem doar acasa. Dar am spus DA! Asa ca am ajuns cu un copil de 5 ani si unul de 3 ... pe partie. Pentru prima data pentru ei si pentru prima data pentru mine.

Din fericire, in grupul nostru mai erau doi copii mici si alte mamici incepatoare asa ca in prima zi am avut si monitor. Am apucat astfel sa invatam ... cum sa ne oprim. Fetita mea de 5 ani a schiat in continuare si in zilele urmatoare, ajutata de tatal ei care era putin mai avansat. Baietelul meu de 3 ani s-a oprit dupa 2 zile. Dar invatase macar sa isi puna schiurile, sa si le scoata, sa mearga cu ele si sa schieze pe distante scurte.

Fiindca fetitei mele i-a placut prima intalnire cu partia de schi, in acelasi an a mers prima data in tabara de schi cu gradinita ei, 5 zile la Predeal. Al doilea an am repetat experienta identic, 5 zile cu noi in Austria, 5 zile in tabara de schi cu gradinita. Baietelul, desi avea 4 ani, a schiat doar de cateva ori pe zi, in rest s-a jucat la un loc de joaca afara, in timp ce noi schiam pe partia de incepatori, supraveghindu-l de la distanta. In al treilea an de schi si al 5-lea de viata, baietelul stia ca are dreptul sa mearga in tabara de schi cu gradinita! Dar fiindca nu era prea incantat sa plece singur de acasa, am invoit-o si pe sora lui  de la scoala (era deja in clasa I) si au mers impreuna. Ca urmare, noi n-am mai fost.


Dar ne-am luat revansa anul acesta, cand am mers iar toti patru si s-a vazut din plin efectul taberelor de schi. Ma asteptam ca fiica-mea sa schieze bine din prima si sa se duca cu tatal ei pe partii avansate - exact asa cum s-a si intamplat. Si ma asteptam ca fiu-miu sa schieze asa si asa la 6 ani si o luna cati are si dupa o singura tabara de schi. Asa a si fost, cel putin in prima zi cand a cazut aproape la fiecare tura facuta pe partia de copii. Prima data a cazut chiar peste gardul de plasa din fata partiei insa din fericire schiurile i-au sarit  din picioare astfel incat nu s-a lovit. Oricum nici o cazatura nu l-a oprit, de fiecare data s-a ridicat si a pornit in continuare. A treia zi pe partia de copii n-a mai cazut deloc. A patra zi a plecat cu tatal lui pe partia cu telescaun. A cincea zi a mers singur, dar a sarit peste un damb si a nimerit cu capul in zapada inghetata incat s-a julit la frunte si la nas. Nici asta nu l-a oprit ca a sasea zi sa se dea singur si fara sa cada! A saptea zi... am plecat.

Eu? A sasea zi a trebuit sa merg cu fiu-miu pe partia cu telescaun fiindca tatal lui era pe partia din varful muntelui si nu voiam sa il las singur. Insa n-am reusit decat sa fac trei ture, timp in care fiu-miu facea doua sau trei la ce viteza avea. Din pacate a sasea zi n-am mai reusit nici macar performanta asta, zapada fiind inghetata asa ca tot singur a ajuns sa se dea, eu asteptandu-l tot pe partia de copii care era mai accesibila. Insa daca mai mergem, ori incep sa iau eu lectii cu monitor (nu asa, uitandu-ma la altii si imitand ce fac ei), ori ma obisnuiesc cu gandul ca deja copiii mei m-au depasit ... si la schi.

 

Mihaela Zaharia
Sunt psiholog de 13 ani, trainer de 9 ani si mamica de 8 ani pentru fetita mea, eleva in clasa a II-a si de 6 ani pentru baietelul meu, elev in noua clasa pregatitoare.
Lucrez in principal cu parinti in cadrul firmei de training si coaching, Mind Master si imi place sa scriu pentru SuntParinte.ro.


*Sursa foto: Pixabay.com

Comentează:
5 comentarii

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu
  • Utilizator Anonim
    Vali    30.01.2013 - 13:46
    Ma bucura sa vad ca sunt parinti preocupati de formarea la copii a abilitatilor necesare sporturilor de iarna unde, hai sa fim sinceri, stam destul de rau in comparatie cu alte tari europene desi nu ducem lipsa de posibilitati oferite de natura. Oare chiar e necesar sa mergem in Austria pentru a initia un copil in tainele schiului? BORSEC poate fi o destinatie mult mai accesibila, din toate punctele de vedere; accesati "www.vila7izvoare.ro" si veti gasi cateva informatii utile sau contactati-ne pentru a afla mai multe. Si eu sunt parinte care si-a initiat primul copil pe dealurile din jurul Sighisoarei, iar acum incercam sa oferim conditii celor doritori la adresa din site. Va asteptam.
  • Gabi Alama
    Gabi Alama    22.01.2013 - 11:39
    @ana: povestile tale m-au amuzat, cred ca multi dintre parinti se regasesc in ele:).. @ monique: concluziile poate le tragem fiecare dintre noi; una dintre ele ar fi ca in multe situatii, copiii isi depasesc parintii, asa cum isi depasesc si profesorii uneori:).
  • Utilizator Anonim
    monique    22.01.2013 - 08:19
    Bine bine tuturor, da care-i concluzia? Un rezumat, o concluzie, o filozofie, ceva acolo, despre avantajele si dezavantajele... Ca altfel m-am plictisit sa citesc povesti cu sute de amanunte care de fapt nu ma intereseaza.
    Ce vreau sa spun este ca si noi adultii pierdem mult timp cu confesiuni personale care nu au mare relevanta pt ceilalti. Daca nu le insotim de o concluzie, morala, invatatura pe care sa o poata aplica si interlocutorii, zau daca are rost sa pierdem vremea cu scris-citit. Si asta e o boala a zilelor noastre, alimentata de Internet, Facebook, etc. Sa incercam sa comunicam la un nivel mai profund, mai concentrat, mai adevarat.Mai putine amanunte irelevante si chiar ridicole (vezi aia cu olita) si mai multe afirmatii despre ce simtim, ce pareri avem despre lucruri, ce lectii am invatat.

    Sa nu se supere nimeni. E incantator ca mai sunt parinti care aleg sa petreaca timp cu copiii lor intr-un mediu curat si nepoluat, invqtandu-i ocupatii bune si sanatoase. Jos palaria!
  • Utilizator Anonim
    Ana Lugojana    22.01.2013 - 06:56
    He, he, am si eu 2 povesti de la schi:
    - anul trecut cand avea 4 ani ne-am dat pe partia de la Sinaia (cea noua); la vremea aia ii placea viteza si 70% din partie o cobora in linie drepata; sotul meu merge mai prudent (adica fff incet), iar eu sunt vitezomana; e intelegerea era ca mai intai coboara copilul, dupa care eu, iar apoi vine si sotul; dar ultima tura sotul a vrut sa incerce si el sa se tina dupa copil, numai ca prinsese o viteza asa de mare copilul, incat la un viraj sotul a pierdut controlul si a intrat intr-un copac :) Acum radem, dar atunci cand l-am vazut ca o ia razna a fost tare naspa sa aleg intre copil si sot. Am reusit sa prind copilul din urma, nu l-am certat, doar i-am spus ca tata a intrat intr-un copac si daca nu vine in 5 minute trebuie sa ne urcam singuri (eram singurii ramasi pe partie, toate instalatiile erau oprite). Anul asta a mers frumos, a descoperit alte chestii de facut decat viteza :)

    - anul asta la 5 ani, tot ultima cursa, cand ajungem in varful muntelui, coboram un pic si ne anunta ca are nevoie la toaleta (el face numai la olita cand nu suntem acasa); atunci i-au decizia sa bag viteza pana jos si sa ii aranjez olita, iar copilul sa ramana cu sotul; dai, baga viteza, infrunta fulgii de zapada artificiala, ma rog, ajung jos si mai uit in sus sa vad daca se vede; mandrul meu se vedea la vreo 45 de secunde in urma mea :)); ma gandesc eu, mai da' ce m-am ramolit, nici viteza nu mai am :), il iau cu mine sa isi faca nevoile, iar sotul ajunge dupa vreo 5 minute :) si imi spune ca nu a vrut sa stea cu el si a bagat o viteza copilu' de nu a putut sa se tina dupa el.

    Deci la viteza aproape ca m-a intrecut, iar la numar de coborari a facut 8, iar eu doar 7 :)))))
  • popescu simona
    popescu simona    17.01.2013 - 18:48
    Mare dreptate ! Sa stiti ca semntimentul este incercat si de alti parinti pentru care intamplarile sunt aproape identice!

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe