Propune articol

Cele patru stadii ale lui nu

Propus de: Catalina Hetel | 23 septembrie 2014 | 1958 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.

*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/mindygerecke/8588352376/

Exista multe teorii si intrebari legate de “a spune nu” copilului, cand anume poti sa ii spui “nu”, in ce context, incepand de la ce varsta.

“Nu” este o interdictie sau un refuz sau o opozitie? Ce inseamna nu-ul adresat copilului? Copilul vrea sa se urce pe un scaun. Noi ii spunem “nu”. Reflectam o angoasa, aceea ca cel mic va cadea de pe scaun? Aceasta angoasa este reala? Ne temem pentru scaun si pentru curetenia acestuia, ii refuzam copilului o placere in favoarea scaunului care ramane curat? Sau oare, copilul este prea activ, iar noi adultii nu putem contine in acel moment activismul copilului, am prefera ca acesta sa stea cuminte, sa faca ceva linistit si sa nu ne solicite atentia si supravegherea necesara cand este urcat pe un scaun. Deci ce facem atunci este sa “refuzam” copilul, ceea ce este el si ce vrea el.

Pe de alta parte, oricare ar fi semnificatia lui “nu”, mai apare o intrebare: copilul cunoaste aceasta semnificatie? Este el pregatit sa inteleaga ce i se transmite?

Afla raspunsurile la aceste intrebari descoperind etapele pe care le parcurg copiii si parintii atunci cand vine vorba de interdictii

Primii trei ani de viata

In primele luni, interdictiile sunt in responsabilitatea parintelui, deoarece copilul nu percepe si nu intelege notiunea de “Nu”.

Intre 1 an si 3 ani, este mai usor sa previi decat sa interzici, dar este important si sa il inveti pe copil sa se protejeze evitand anumite situatii periculoase. Este esential sa raspunzi la intrebarea “Lucrul pe care il interzic il poate rani pe copil sau doar ma tem excesiv?”

Citeste mai mult despre primele doua stadii ale lui nu.

Dupa 3 ani: stadiul opozitiei si stadiul explicatiei

In jurul varstei de trei ani, copilul incepe sa spuna si el “Nu” ca raspuns la interdictiile parintelui:). De ce este important ca cel mic sa se opuna, iar ca parintele sa interzica fara sa fie agresiv.

Dupa 3-4 ani, incepe stadiul in care explicatiile care insotesc interdictiile pot fi intelese de catre copil si acceptate.

Citeste mai mult despre stadiul opozitiei si stadiul explicatiei.

Primele doua stadii: de la nastere pana la 3 ani

*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/criminalintent/11062161953

Exista mai multe stadii ale intelegerii de catre copil al unui “nu”. In primele luni de viata, pana la un an, parintele este complet responsabil de orice ar insemna “nu”. Un lucru lasat la indemana copilului este complet accesabil de catre copil. Copilul nu poate fi supus nici unei interdictii, deoarece nu si-a dezvoltat nici o capacitate mentala de a intelege si integra notiunea de “nu”.

Al doilea stadiu este intre aproximativ un an si trei ani. In acest stadiu copilul intelege in relatie cu parintii sau cu cei care il ingrijesc ca exista un “ceva” care inseamna “nu”. Ce este oare acest ceva, la ce foloseste, cum si cand se foloseste, copilul nu stie inca. Parintele este cel care ii va furniza pe langa “nu” si un manual de folosinta a lui “nu”. Aici poate aparea greseala in care “nu” nu este transmis si cu o legatura oarecare, ci este transmis doar cu o incarcatura emotionala, prin strigat, ridicare de voce sau chiar agresiune. Copilul va intelege acest ”nu” ca pe ceva aflat in totalitate in gestiunea parintelui, ceva care poate aparea oricand si atat. Acest gen de interdictie creaza teama si eventual stilul prin care copilul se va lupta cu parintele, devenind el insusi autoritar, luptandu-se “de la egal” pentru orice, ca pentru o cucerire importanta.

Si totusi cum si ce interzicem in aceasta etapa? Raspunsul ar fi simplu: interzicem ceea ce e necesar sa fie interzis, lucruri sau actiuni care ii pun copilului viata in pericol. Si in aceasta etapa, e mai simplu sa previi decat sa interzici, e mai simplu sa nu lasam in calea copilului obiecte care il pot rani decat sa ii interzicem sa le foloseasca.

Si totusi, nu il putem feri de tot ce l-ar putea rani, asa ca a venit momentul sa il invatam sa se protejeze. Il vom invata ca anumite obiecte nu trebuie atinse (aragaz, prize etc) si ca anumite actiuni nu trebuie facute (aplecat pe geam etc.) Dar sa tinem cont si de cantitate. Copilul va respecta cateva interdictii, dar va obosi daca la fiecare pas apare cate “ceva” ce parintele spune ca l-ar putea rani. Parintele este cel care se intreaba daca intr-adevar toate lucrurile interzise ranesc sau daca el insusi ca adult se teme excesiv pentru copil, transmitandu-i un comportament anxios.

Al treilea si al patrulea stadiu: stadiul opozitiei si stadiul explicatiei

*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/jrmllvr/8750803835/

Daca interdictia se refera la copil, ca in exemplul cu scaunul, cand in realitate parintele se teme mai mult pentru scaun si pentru propria liniste, copilul va avea un sentiment firesc de opozitie, va incepe sa faca “in ciuda”, sa testeze limitele. Pentru ca in jurul varstei de 3 ani apare, odata cu dezvoltarea gandirii, a inteligentei si cu primele straturi de personalitate:

Stadiul opozitiei, stadiul lui “nu”. In acest stadiu, copilul spune “nu” pentru ca vrea sa vada ce se intampla, pentru ca vrea sa se afirme, pentru ca este forma lui de a exista si de a se dovedi unic, puternic si viu. Este un stadiu dificil pentru parinte, un stadiu care cere rabdare si intelepciune. A-l pedepsi pentru ca se afirma este la fel de eronat ca si a-l lasa sa castige mereu prin negare. Daca pedeapsa poate duce la comportamente sovaitoare, copilul nu va mai avea curajul sa spuna “nu” (si cati adulti nu prezinta o patologie legata de imposibilitatea de a spune “nu”?), a lasa copilul sa castige mereu cand nu vrea ceva ii ofera acestuia o falsa imagine de sine. Copilul si viitorul adult va intelege ca forta sta in “a face ce vrei” sau “in a face altfel decat ti se cere”. Nu exista o reteta unica in acest stadiu, pentru ca in aceasta etapa incepe sa se construiasca o relatie intre parinte si copil, intre copil si mediu bazata pe felul de a fi si de a reactiona al copilului. Orice interdictie in aceasta etapa sau orice gestionare a refuzului copilului se face pe baza de respect si de realitate. De multe ori, apare lupta “de-a cine e mai puternic” sau sentimentul ca “cineva trebuie sa se impuna”.

Respectul fata de copil ne conduce spre a ne raporta la el si la comportamentul lui cu intelegere pentru ca scopul parintelui este de a-l ajuta pe copil sa inteleaga realitatea, sa inteleaga daca un comportament sau altul este util si in final sa fie un adult valoros si echilibrat. “Dresajul”, pedepsele, impunerile nu vor avea acest scop.

Stadiul explicatiei este stadiul mult asteptat, dar e bine de inteles ca acest stadiu apare dupa varsta de 3-4 ani, chiar mai tarziu uneori, atunci cand copilul are suficiente notiuni pentru a intelege explicatia si a dobandit o flexibilitate mintala care sa il ajute sa faca diferentele care sunt cerute, intre el si ceilalti, intre sentimente si realitate, intre gand si fapta, intre intentie si rezultat. Inainte de aceasta varsta, s-ar putea ca cel mic sa nu perceapa exact explicatia interdictiei si ca urmare sa nu o poata accepta.

Interdictia face parte din educatie, oricat am incerca sa o ocolim.

Exista interdictii fundamentale, majore (sa nu ucidem) dar si interdictii de moment (sa nu tipi pentru ca doarme bunica). Exista interdictii pentru protectia copilului dar si interdictii pentru protectia parintelui si a imposibilitatii lui de a gestiona o realitate (nisipul pe covor). Exercitiul important este cum facem diferenta dintre ele si cum le transmitem copilului.

Catalina Hetel, psihoterapeut, psihodramatist, terapeut de familie. O puteti gasi in programele de dezvoltare personala din cadrul proiectului Teatrul din Podul meu si la cabinet unde lucreaza cu copii si adulti sau chiar si pe internet, in sesiuni de terapie on line. Va raspunde cu drag la intrebari pe mail la adresa catalinahetel@yahoo.com, telefon 0766423297.

Citeşte mai departe în pagina următoare »

Adauga tu primul comentariu:

Citeste si alte articole din aceasta tema

5 comportamente pe care este bine sa le corectezi imediat
23 ianuarie 2024

Copiii testeaza limitele parintilor si invata despre lume inca de la cele mai mici varste, iar interventia imediata a parintelui ii ajuta sa se formeze din toate punctele de vedere.
Sapte replici de evitat in disciplina copilului
06 iunie 2023

Sapte replici pe care este bine sa le eviti cand incerci sa corectezi comportamentul copilului tau.
Vinovatia parintilor - cauze frecvente
23 mai 2023

Cand devenim parinti, devenim responsabili de binele si siguranta copiilor nostri.