characters characters

Cele patru stadii ale lui nu

Propus de: Catalina Hetel   |   23 septembrie 2014    |   1377 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani.

Al treilea si al patrulea stadiu: stadiul opozitiei si stadiul explicatiei



*Sursa foto:https://www.flickr.com/photos/jrmllvr/8750803835/


Daca interdictia se refera la copil, ca in exemplul cu scaunul, cand in realitate parintele se teme mai mult pentru scaun si pentru propria liniste, copilul va avea un sentiment firesc de opozitie, va incepe sa faca “in ciuda”, sa testeze limitele. Pentru ca in jurul varstei de 3 ani apare, odata cu dezvoltarea gandirii, a inteligentei si cu primele straturi de personalitate:


Stadiul opozitiei, stadiul lui “nu”. In acest stadiu, copilul spune “nu” pentru ca vrea sa vada ce se intampla, pentru ca vrea sa se afirme, pentru ca este forma lui de a exista si de a se dovedi unic, puternic si viu. Este un stadiu dificil pentru parinte, un stadiu care cere rabdare si intelepciune. A-l pedepsi pentru ca se afirma este la fel de eronat ca si a-l lasa sa castige mereu prin negare. Daca pedeapsa poate duce la comportamente sovaitoare, copilul nu va mai avea curajul sa spuna “nu” (si cati adulti nu prezinta o patologie legata de imposibilitatea de a spune “nu”?), a lasa copilul sa castige mereu cand nu vrea ceva ii ofera acestuia o falsa imagine de sine. Copilul si viitorul adult va intelege ca forta sta in “a face ce vrei” sau “in a face altfel decat ti se cere”. Nu exista o reteta unica in acest stadiu, pentru ca in aceasta etapa incepe sa se construiasca o relatie intre parinte si copil, intre copil si mediu bazata pe felul de a fi si de a reactiona al copilului. Orice interdictie in aceasta etapa sau orice gestionare a refuzului copilului se face pe baza de respect si de realitate. De multe ori, apare lupta “de-a cine e mai puternic” sau sentimentul ca “cineva trebuie sa se impuna”.


Respectul fata de copil ne conduce spre a ne raporta la el si la comportamentul lui cu intelegere pentru ca scopul parintelui este de a-l ajuta pe copil sa inteleaga realitatea, sa inteleaga daca un comportament sau altul este util si in final sa fie un adult valoros si echilibrat. “Dresajul”, pedepsele, impunerile nu vor avea acest scop.


Stadiul explicatiei este stadiul mult asteptat, dar e bine de inteles ca acest stadiu apare dupa varsta de 3-4 ani, chiar mai tarziu uneori, atunci cand copilul are suficiente notiuni pentru a intelege explicatia si a dobandit o flexibilitate mintala care sa il ajute sa faca diferentele care sunt cerute, intre el si ceilalti, intre sentimente si realitate, intre gand si fapta, intre intentie si rezultat. Inainte de aceasta varsta, s-ar putea ca cel mic sa nu perceapa exact explicatia interdictiei si ca urmare sa nu o poata accepta.

Interdictia face parte din educatie, oricat am incerca sa o ocolim.


Exista interdictii fundamentale, majore (sa nu ucidem) dar si interdictii de moment (sa nu tipi pentru ca doarme bunica). Exista interdictii pentru protectia copilului dar si interdictii pentru protectia parintelui si a imposibilitatii lui de a gestiona o realitate (nisipul pe covor). Exercitiul important este cum facem diferenta dintre ele si cum le transmitem copilului.


Catalina Hetel, psihoterapeut, psihodramatist, terapeut de familie. O puteti gasi in programele de dezvoltare personala din cadrul proiectului Teatrul din Podul meu si la cabinet unde lucreaza cu copii si adulti sau chiar si pe internet, in sesiuni de terapie on line. Va raspunde cu drag la intrebari pe mail la adresa catalinahetel@yahoo.com, telefon 0766423297.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe