Avem nevoie de o pauza
"Mama: Ionut, du-te aranjeaza-ti patul si apoi te poti juca in continuare.
Ionut: Acuma !
(dupa 10 minute)
Mama: Ionut, ce te-am rugat?
Ionut: Imediaaaaat."
Imediat devine Acuma si tot asa.
De cate ori nu ati avut dificultati in a va intelege cu copilul dumneavoastra? De cate ori nu vrea sa faca lucrurile decat asa cum el le considera a fi bune si se incapataneaza san nu va asculte? Daca va regasiti intr-una din situatiile de mai sus inseamna ca aveti nevoie de cateva sfaturi pentru a restabili lucrurile. Spre exemplu, time-out-ul este o metoda extrem de benefica. Probabil ca multi dintre voi o folositi, dar sub o alta denumire si intr-o maniera nu foarte potrivita.
Time-out-ul se mai numeste si “pauza” si este o metoda prin care, copilul drept consecinta a comportamentelor sale nepotrivite va trebui sa-si petreaca o perioada de timp intr-un loc mai putin atractiv si interesant. Ea poate fi utilizata incepand cu varsta de 3 ani si poate sa se extinda si pana la 9-10 ani. Exista cateva reguli de baza care trebuie stabilite astfel incat aceasta metoda sa functioneze optim. In primul rand, trebuie sa comunicati aceasta metoda copilului:
- De fiecare data cand nu ma vei asculta sau nu vei face la timp ceea ce-ti cer vei sta cateva minute la coltul camerei.
- Impreuna vom alege locul unde vei sta atunci cand vei incalca regulile.
- Fiecare pauza are o durata de 10 minute, daca incepi sa plangi sau daca vei pleca de la locul pauzei vei suporta consecintele si vei mai sta la colt atata timp cat eu voi considera ca e nevoie.
Odata ce ati clarificat aceasta metoda cu el si a inteles-o, ea va putea fi folosita de fiecare data.
*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/goodytwoshoes/2293270602
Articolul continua pe pagina urmatoare: Ce trebuie sa stii despre time out
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Vinovatia parintilor - cauze frecvente
Cand devenim parinti, devenim responsabili de binele si siguranta copiilor nostri.
-
Cauze frecvente pentru care nu functioneaza disciplina pozitiva
Cele mai frecvente greseli pe care le fac parintii cand incearca sa aplice disciplina pozitiva.
-
Stilul parental permisiv - ce urmari are la maturitate
Lipsa limitelor si regulilor si un nivel ridicat de putere oferit copiilor sunt doua caracteristici esentiale ale stilului parental permisiv. Pe termen scurt, parintii permisivi evita conflictele si situatiile dificile in interactiunea cu copiii lor, dar pe termen lung, acestia din urma pot avea de suferit.
Comentează:
-Ionut, hai sa facem patul apoi poti sa te joci.
Va accepta cu mai multa usurinta si de la un moment dat va deveni deprindere.