Trei discipline intr-una singura, reteta specialistilor din educatie
„Evenimentul zilei” a consultat experti, oameni din sistem, dar si tineri care au studiat afara si a realizat un model de programa ce ar putea fi aplicat in unitatile de invatamant.
Scoala romaneasca n-ar trebui sa se mai ghideze dupa manualul devenit prea greoi pentru copii, profesorul ar trebui sa se documenteze si din alte resurse, iar computerul sa joace un rol vital si pentru elevi, si pentru dascali.
Majoritatea specialistilor consultati de EVZ in vederea realizarii unui model de programa au fost rezervati in ceea ce priveste micsorarea numarului de materii, dar sunt de acord ca elevii ar trebui sa aiba 26-28 de ore pe saptamana, in loc de 30, cum e acum. Asta pentru ca, potrivit ultimelor statistici, doua treimi dintre cadrele didactice si elevi cred ca orarul saptamanal e supraaglomerat, iar copiii sfarsesc prin a lucra pana la noua ore zilnic.
Comunitatea decide o parte din orar
In ceea ce priveste numarul de materii, parerile sunt impartite. Se vrea mai degraba reorganizarea intregului curriculum si refacerea continuturilor manualelor.
Avand ca model tarile dezvoltate, specialistii cred ca cel putin 30% dintre disciplinele ce trebuie studiate la scoala trebuie decise de comunitatea locala, in functie de nevoile pietei muncii.
Reprezentantii ministerului cer insa interdisciplinaritate. Asta ar insemna ca la gimnaziu, sub denumirea stiinte, un profesor sa poata aduna elemente de fizica, chimie si biologie, in timp ce notiunile de matematica sa se predea separat.
Principalele schimbari pe care le propun expertii consultati vizeaza in special gimnaziul si liceul. Gimnaziul trebuie axat pe cultura generala: 10-12 materii sunt potrivite pentru bagajul de cunostinte de care are nevoie un elev. Dar accentul trebuie sa se puna pe competentele de tehnologia informatiei si pe limbi straine.
Astfel, un elev de clasa a V-a ar studia saptamanal: patru ore de limba romana, patru ore de matematica, doua de stiinte ale naturii, cate doua pentru cele doua limbi straine, si cate una de istorie, geografie, desen si muzica.
In plus, elevii ar mai avea cate trei ore de educatie fizica si de tehnologia in formatiei si una de consiliere. In functie de cerintele de pe piata muncii, comunitatea poate hotari scaderea numarului de ore la o disciplina, in favoarea altora, mai cautate.
In clasele a VII-a si a VIII-a, disciplina stiinte sa se imparta in fizica, chimie si biologie, dar programa sa fie strans corelata intre a ceste materii. Totodata, numarul orelor de matematica si romana sa creasca cu una, eventual, doua.
La liceu, disciplinele vor fi schimbate in functie de profil, spun specialistii. La profilul real se vor studia doar trei ore de romana (nu patru), trei de limbi straine, iar orele de stiinte vor creste cu una-doua pentru fiecare disciplina (matematica, chimie, fizica).
Totodata, orele de istorie si geografie vor scadea, respectandu-se limita in ceea ce priveste numarul sap tamanal de ore. La liceele cu profil uman, ar trebui sa se puna accentul pe stiintele de profil.
Scoala romaneasca n-ar trebui sa se mai ghideze dupa manualul devenit prea greoi pentru copii, profesorul ar trebui sa se documenteze si din alte resurse, iar computerul sa joace un rol vital si pentru elevi, si pentru dascali.
Majoritatea specialistilor consultati de EVZ in vederea realizarii unui model de programa au fost rezervati in ceea ce priveste micsorarea numarului de materii, dar sunt de acord ca elevii ar trebui sa aiba 26-28 de ore pe saptamana, in loc de 30, cum e acum. Asta pentru ca, potrivit ultimelor statistici, doua treimi dintre cadrele didactice si elevi cred ca orarul saptamanal e supraaglomerat, iar copiii sfarsesc prin a lucra pana la noua ore zilnic.
Comunitatea decide o parte din orar
In ceea ce priveste numarul de materii, parerile sunt impartite. Se vrea mai degraba reorganizarea intregului curriculum si refacerea continuturilor manualelor.
Avand ca model tarile dezvoltate, specialistii cred ca cel putin 30% dintre disciplinele ce trebuie studiate la scoala trebuie decise de comunitatea locala, in functie de nevoile pietei muncii.
Reprezentantii ministerului cer insa interdisciplinaritate. Asta ar insemna ca la gimnaziu, sub denumirea stiinte, un profesor sa poata aduna elemente de fizica, chimie si biologie, in timp ce notiunile de matematica sa se predea separat.
Principalele schimbari pe care le propun expertii consultati vizeaza in special gimnaziul si liceul. Gimnaziul trebuie axat pe cultura generala: 10-12 materii sunt potrivite pentru bagajul de cunostinte de care are nevoie un elev. Dar accentul trebuie sa se puna pe competentele de tehnologia informatiei si pe limbi straine.
Astfel, un elev de clasa a V-a ar studia saptamanal: patru ore de limba romana, patru ore de matematica, doua de stiinte ale naturii, cate doua pentru cele doua limbi straine, si cate una de istorie, geografie, desen si muzica.
In plus, elevii ar mai avea cate trei ore de educatie fizica si de tehnologia in formatiei si una de consiliere. In functie de cerintele de pe piata muncii, comunitatea poate hotari scaderea numarului de ore la o disciplina, in favoarea altora, mai cautate.
In clasele a VII-a si a VIII-a, disciplina stiinte sa se imparta in fizica, chimie si biologie, dar programa sa fie strans corelata intre a ceste materii. Totodata, numarul orelor de matematica si romana sa creasca cu una, eventual, doua.
La liceu, disciplinele vor fi schimbate in functie de profil, spun specialistii. La profilul real se vor studia doar trei ore de romana (nu patru), trei de limbi straine, iar orele de stiinte vor creste cu una-doua pentru fiecare disciplina (matematica, chimie, fizica).
Totodata, orele de istorie si geografie vor scadea, respectandu-se limita in ceea ce priveste numarul sap tamanal de ore. La liceele cu profil uman, ar trebui sa se puna accentul pe stiintele de profil.
Materii unite, dar separate
Majoritatea specialistilor cred in varianta corelarii materiilor in domenii. „Ideea recent lansata, cu un numar limitat de discipline si de ore nu e tocmai una fericita. In plus, nu trebuie sa devina o idee fixa. La curriculum pentru clasele I-IV nu ar trebui sa se umble deocamdata, dar la gimnaziu si la liceu trebuie facuta o corelare a materiilor, si pe orizontala, si pe verticala. Materiile trebuie sa aiba caracter interdisciplinar. Sa se faca un orar special, in functie de nevoile unei comunitati, IT-ul si limbile straine sa fie pe primul loc”, este de parere profesorul bucurestean Gheorghe Radulescu, una dintre persoanele ca re a lucrat la ultima reforma a curriculumului, in 1997.
„Exista dascali cu dubla specializare, ceea ce este ideal, mai ales la tara, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Dascalii care au ramas fara catedra au facut reconversie profesionala, deci se poate face corelarea materiilor”, crede si Oana Badea, secretar de stat in Ministerul Educatiei.
La Institutul de Stiinte ale Educatiei s-a realizat inca din vara lui 2009 un proiect de reforma a programei, care sta deocamdata in sertar, pana cand va fi aplicat.
La Ministerul Educatiei urmeaza sa se deruleze mai multe proiecte cu fonduri europene pentru realizarea unui alt curriculum. Cu toate acestea, nimeni nu poate spune exact in cat timp elevii romani vor invata dupa alte manuale si alte programe.
"Exista dascali cu dubla specializare, mai ales la tara, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Mai sunt dascali care au facut reconversie profesionala, deci se poate face corelarea materiilor."
Oana Badea, secretar de stat in Ministerul Educatiei
OPINII DE LA DISTANTA
Studentii care au studiat peste hotare critica scoala romaneasca
Intorsi in tara, studentii, masteranzii si doctoranzii care au trecut pragul unei universitati prestigioase de peste hotare pun la zid invatamantul romanesc.
Profesorii sunt prea rigizi si slab pregatiti, manualele - imbacsite, practica este la pamant. Cam asa vad tinerii scoliti in afara sistemul public de invatamant de acasa.
Reforma incepe cu profesorii
„La noi, profesorii nu tin pasul cu ultimele tendinte si intamplari din domeniul lor. De exemplu, daca ieri a avut loc un atentat cu bomba in Iran, profesorul care preda o disciplina legata de relatii inter nationale ar trebui sa stie si sa explice sau sa discute cu studentii acest incident. In acelasi timp, in America, de exemplu, profesorii sunt foarte bine pregatiti, au raspunsuri la orice intrebare”, spune Radu Oprea, fost masterand al Universitatii Pepperdine, SUA.
„La noi, termini facultatea sau liceul si nu stii sa faci o prezentare de proiect! Acestea sunt abilitati esentiale pe piata fortei de munca”, mai spune fostul masterand.
Radu a lucrat pentru primaria din Los Angeles, in sectorul educational, si nici pentru scoala de stat californiana nu are cuvinte de lauda.
„Este slaba, mai ales din cauza corpului profesoral slab pregatit, deoarece cei mai buni merg la scolile private. In sistemul public invata foarte multi imigranti, iar potrivit statisticilor pe care le-am primit cand lucram acolo, doar in jur de 45% ajung si la o facultate, evident, tot de stat”, mai povesteste Radu.
Paul Alexandru si-a facut studiile pentru masterat si doctorat in Canada si nu vede un succes al reformei in educatie pana cand nu vor fi reorganizate si celelalte domenii.
Majoritatea specialistilor cred in varianta corelarii materiilor in domenii. „Ideea recent lansata, cu un numar limitat de discipline si de ore nu e tocmai una fericita. In plus, nu trebuie sa devina o idee fixa. La curriculum pentru clasele I-IV nu ar trebui sa se umble deocamdata, dar la gimnaziu si la liceu trebuie facuta o corelare a materiilor, si pe orizontala, si pe verticala. Materiile trebuie sa aiba caracter interdisciplinar. Sa se faca un orar special, in functie de nevoile unei comunitati, IT-ul si limbile straine sa fie pe primul loc”, este de parere profesorul bucurestean Gheorghe Radulescu, una dintre persoanele ca re a lucrat la ultima reforma a curriculumului, in 1997.
„Exista dascali cu dubla specializare, ceea ce este ideal, mai ales la tara, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Dascalii care au ramas fara catedra au facut reconversie profesionala, deci se poate face corelarea materiilor”, crede si Oana Badea, secretar de stat in Ministerul Educatiei.
La Institutul de Stiinte ale Educatiei s-a realizat inca din vara lui 2009 un proiect de reforma a programei, care sta deocamdata in sertar, pana cand va fi aplicat.
La Ministerul Educatiei urmeaza sa se deruleze mai multe proiecte cu fonduri europene pentru realizarea unui alt curriculum. Cu toate acestea, nimeni nu poate spune exact in cat timp elevii romani vor invata dupa alte manuale si alte programe.
"Exista dascali cu dubla specializare, mai ales la tara, unde un profesor poate acoperi mai multe discipline. Mai sunt dascali care au facut reconversie profesionala, deci se poate face corelarea materiilor."
Oana Badea, secretar de stat in Ministerul Educatiei
OPINII DE LA DISTANTA
Studentii care au studiat peste hotare critica scoala romaneasca
Intorsi in tara, studentii, masteranzii si doctoranzii care au trecut pragul unei universitati prestigioase de peste hotare pun la zid invatamantul romanesc.
Profesorii sunt prea rigizi si slab pregatiti, manualele - imbacsite, practica este la pamant. Cam asa vad tinerii scoliti in afara sistemul public de invatamant de acasa.
Reforma incepe cu profesorii
„La noi, profesorii nu tin pasul cu ultimele tendinte si intamplari din domeniul lor. De exemplu, daca ieri a avut loc un atentat cu bomba in Iran, profesorul care preda o disciplina legata de relatii inter nationale ar trebui sa stie si sa explice sau sa discute cu studentii acest incident. In acelasi timp, in America, de exemplu, profesorii sunt foarte bine pregatiti, au raspunsuri la orice intrebare”, spune Radu Oprea, fost masterand al Universitatii Pepperdine, SUA.
„La noi, termini facultatea sau liceul si nu stii sa faci o prezentare de proiect! Acestea sunt abilitati esentiale pe piata fortei de munca”, mai spune fostul masterand.
Radu a lucrat pentru primaria din Los Angeles, in sectorul educational, si nici pentru scoala de stat californiana nu are cuvinte de lauda.
„Este slaba, mai ales din cauza corpului profesoral slab pregatit, deoarece cei mai buni merg la scolile private. In sistemul public invata foarte multi imigranti, iar potrivit statisticilor pe care le-am primit cand lucram acolo, doar in jur de 45% ajung si la o facultate, evident, tot de stat”, mai povesteste Radu.
Paul Alexandru si-a facut studiile pentru masterat si doctorat in Canada si nu vede un succes al reformei in educatie pana cand nu vor fi reorganizate si celelalte domenii.
„Daca nu se va face ceva si in celelalte domenii, reforma in educatie este inutila. Celelalte sectoare publice trebuie sa vina cu cerere catre sectorul educational si astfel sa se creeze o corelare cu piata muncii. In Canada exista un control al societatii civile asupra programei scolare, erau comisii scolare care corelau nevoile pietei cu planurile de invatamant”, conchide Paul.
"Daca nu se va face ceva si in celelalte domenii, reforma in educatie este inutila. Celelalte sectoare publice trebuie sa vina cu cerere catre sectorul educational, sa se creeze o corelare cu piata muncii."
Paul Alexandru, fost masterand si doctorand in Canada
PROPUNERI
„Predarea” ar trebui sa se extinda in mediul virtual
Reformarea curriculumului national nu inseamna doar un anumit numar de discipline si alte manuale. Este, de fapt, un proces foarte complex. Acesta presupune, intre altele, ca la finalul fiecarui ciclu de invatamant elevul sa fi dobandit anumite competente (comunicarea in limba materna, comunicarea in limbi straine, competente in matematica, tehnologie si stiinte, in utilizarea noilor tehnologii informationale, competente pentru a invata sa inveti, de relationare interpersonala, spirit de initiativa si antreprenoriat, sensibilitate culturala).
Presedintele asociatiei Edu Cer, Stefan Vlaston, are propria viziune asupra reformarii educatiei, care cuprinde mai multe puncte:
• 25-30% dintre discipline trebuie hotarate de comunitatea locala, adica profesori, parinti si reprezentanti ai administratiei locale;
• structurarea materiei sa fie pe niveluri de dificultate, pentru a putea fi inteleasa de toti elevii;
• curriculumul, fiind realizat de profesori din mediul universitar, este foarte stiintific. In curriculumul altor tari sunt incluse obiecte care ii pregatesc pe copii pentru viata: codul bunelor maniere, viata de cuplu, obezitatea, sexualitate, gestiunea propriei cariere, orientare scolara si profesionala - domenii care ar trebui incluse si in programa noastra;
• digitalizarea programei: pe site-ul Ministerului Educatiei sa se gaseasca informatii care sa-i ajute in documentare atat pe profesori, cat si pe elevi;
• evaluarea diferentiata, cu teste similare, nu identice, pentru fiecare elev in parte. Corectarea sa se poata face informatic.
Sursa: www.evz.ro
"Daca nu se va face ceva si in celelalte domenii, reforma in educatie este inutila. Celelalte sectoare publice trebuie sa vina cu cerere catre sectorul educational, sa se creeze o corelare cu piata muncii."
Paul Alexandru, fost masterand si doctorand in Canada
PROPUNERI
„Predarea” ar trebui sa se extinda in mediul virtual
Reformarea curriculumului national nu inseamna doar un anumit numar de discipline si alte manuale. Este, de fapt, un proces foarte complex. Acesta presupune, intre altele, ca la finalul fiecarui ciclu de invatamant elevul sa fi dobandit anumite competente (comunicarea in limba materna, comunicarea in limbi straine, competente in matematica, tehnologie si stiinte, in utilizarea noilor tehnologii informationale, competente pentru a invata sa inveti, de relationare interpersonala, spirit de initiativa si antreprenoriat, sensibilitate culturala).
Presedintele asociatiei Edu Cer, Stefan Vlaston, are propria viziune asupra reformarii educatiei, care cuprinde mai multe puncte:
• 25-30% dintre discipline trebuie hotarate de comunitatea locala, adica profesori, parinti si reprezentanti ai administratiei locale;
• structurarea materiei sa fie pe niveluri de dificultate, pentru a putea fi inteleasa de toti elevii;
• curriculumul, fiind realizat de profesori din mediul universitar, este foarte stiintific. In curriculumul altor tari sunt incluse obiecte care ii pregatesc pe copii pentru viata: codul bunelor maniere, viata de cuplu, obezitatea, sexualitate, gestiunea propriei cariere, orientare scolara si profesionala - domenii care ar trebui incluse si in programa noastra;
• digitalizarea programei: pe site-ul Ministerului Educatiei sa se gaseasca informatii care sa-i ajute in documentare atat pe profesori, cat si pe elevi;
• evaluarea diferentiata, cu teste similare, nu identice, pentru fiecare elev in parte. Corectarea sa se poata face informatic.
Sursa: www.evz.ro
Adauga tu primul comentariu: