Cum arata cel mai bun invatamint din lume

Cea mai ampla testare internationala a elevilor, PISA, realizata in scopul clasificarii scolilor din toata lumea, claseaza Finlanda pe primul loc mondial, alaturi de Singapore. Mai multe sunt explicatiile pentru aceste performante. Scoala finlandeza pune interele si nevoile elevilor inaintea oricaror alte interese. Ea  propune servicii educationale care sa ii atraga, dar mai ales care sa ii ajute in pregatirea pentru viata in comunitate si pentru profesie. "In institutiile de invatamint din Finlanda, elevii nu inghit de toate ca la noi, ei isi aleg disciplinele pe care sa le studieze, in functie de interese si aptitudini si care sa aiba aplicabilitate cit mai mare", a precizat directoarea Colegiului "Costache Negruzzi", Camelia Gavrila. In timp ce sistemul de invatamint romanesc are alocat un procent de 6 % din Produsul Intern Brut, cel finlandez, dar si cel suedez si danez, beneficiaza de un procent de aproximativ 30 % din bugetul de stat. Argumente in favoarea faptului ca sistemul de invatamint finalandez este unul performant si ar putea fi folosit ca reper pentru imbunatatirea celui romanesc aduc inspector scolar adjunct Mariana Pop, directoarea Colegiului "Costache Negruzzi", Camelia Gavrila si directorul Colegiului "Emil Racovita", Seryl Talpalaru, care au avut prilejul sa se familiarizeze cu sistemul de invatamint finlandez datorita implicarii in proiecte Comenius.

Elevilor li se prezinta a oferta variata de cursuri, din care pot alege
Elevii, parintii si cadrele didactice din Romania au reprosat in repetate rinduri caracterul stufos, prafuit, lipsit de aplicabilitate in viata de zi cu zi al bagajului de cunostinte dobindite pe durata anilor de studiu. In Finlanda, elevul este in centrul sistemului de invatamint. El are posibilitatea de a alege ce discipline sa studieze, in functie de capacitatile personale si de ceea ce doreste sa faca mai tarziu. Pe linga materiile de baza, are la dispozitie o oferta educationala extrem de variata, astfel ca poate opta sa urmeze, dupa orele din orar, de la cursuri de pian, dans ori  teatru, la sporturi de echipa si activitati practice in ateliere.

Elevul are sansa sa studieze ceea ce ii place si ceea ce ii este de folos, deoarece beneficiaza pentru formarea sa de un buget destul de consistent. "Pentru educatia fiecarui elev, statul impreuna cu autoritatile locale aloca anual suma de 7000 de dolari. Acest lucru este posibil datorita faptului ca au mai putini copii de scolarizat, dar mai ales pentru ca au principii de educatie foarte serioase si o mentalitate sanatoasa", a precizat Camelia Gavrila.

Scoala este preocupata de traseul individual al elevului, deoarece primeste finantarea in functie de numarul de elevi si de serviciile educationale pe care i le ofera acestuia. "Scolile au tot interesul sa ii faca pe elevi sa aleaga oferta lor educationla, pentru ca primesc bani de la bugetul local si de la cel de stat, in functie de numarul lor. Aceasta modalitate de finantare le determina nu numai sa fie atente cu isi vand marfa, dar le-a facut si foarte competitive", a completat Mariana Pop. Scoala nu manifesta grija doar pentru pregatirea copilului, cat si pentru sanatatea acestuia, asigurandu-i gratuit o masa consistenta la pranz.

Copiii cu dizabilitati invata in scolile normale
Maniera in care are loc includerea copiilor cu dizabilitati in scolile de masa reprezinta o mare bila alba pentru sistemul de invatamint finlandez. Copiii cu cerinte educationale speciale nu studiaza la domiciliu, nu sunt exclusi sau izolati in scoli speciale, ca in Romania, ci participa la ore in clase normale, indiferent daca au handicapuri grave.
"Se acorda o atentie deosebita copiilor cu dizabilitati. Sunt inclusi in clase normale, pentru a nu fi segregati, dar si pentru ca elevii fara probleme sa inteleaga ca nu trebuie sa ii compatimeasca, ci sa-i priveasca ca pe egalii lor", s-a aratat impresionat Seryl Talpalaru.

Necesitatea de a-i ocroti si de a le oferi servicii educationale in functie de abilitatile lor, dar in sanul unui colectiv de copii normali este o prioritate si costa. "Daca un copil normal beneficiaza de un pachet financiar consistent, bugetul alocat celui cu nevoi speciale este dublu si chiar triplu, in functie de problemele acestuia", a mentionat Mariana Pop.

Parintii au mai multa putere decat sindicatele
Soarta insitutiilor de invatamint din Finlanda nu depinde de deciziile care se iau la centru, cat mai ales de modul in care colaboreaza cu autoritatile locale si cu familiile elevilor. Parintele are un rol esential in coordonarea modului in care se face educatia copilului sau. El are un statut privilegiat nu numai pentru ca este principala persoana in masura sa decida pentru copil, ci si pentru ca este contribuabil la bugetul local, prin urmare contribuabil al sistemului de invatamint. "Scoala colaboreaza in permanenta cu comunitatea locala, iar pentru orice decizie care se ia in privinta copilului este consultat parintele. In Finlanda, asociatiile de parinti sunt mai puternice chiar decat sindicatele, pot spune ca ele au facut presiuni pentru reformarea sistemului", a mentionat Mariana Pop.

Parintii sunt consiliati si motivati in permanenta sa contribuie la buna educare a propriilor copii. "Ei sunt absolut convinsi ca trebuie sa contribuie la educatia copiilor, fiindca au fost la randul lor educati intr-un astfel de sistem", e de parere Seryl Talpalaru.

Scolile fac scoli de vara pentru a-i educa pe parinti
Rolul de indrumator si supraveghetor al manierei in care copilul dobandeste cunostinte este asumat de parinte si sustinut intr-o foarte mare masura de scoala. "Parintii beneficiaza de consiliere din partea conducerii scolii si a profesorilor cu scopul de a decide ceea ce e mai potrivit pentru propriul copil. De asemenea, participa la cursuri special organizate de scoala pentru ei, inclusiv la cursuri de vara", a completat Mariana Pop.

Consideri ca este necesar ca si parintii romani ar trebui sa fie mai implicati in educatia copiilor? Daca da, cum crezi ca ar putea obtine mai multa putere de decizie parintii din Romania privitor la educatia copiilor lor?