characters characters

Relatii toxice intre frati

Propus de: SuntParinte.ro   |   02 decembrie 2021    |   411 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani.

relatii toxice intre frati
Oricat ne-am dori sa existe armonie si iubire intre copiii nostri, in majoritatea familiilor, intre frati exista si vor exista probleme de diferita intensitate. Acestea sunt naturale si pot fi depasite daca in familie exista in general relatii emotionale sanatoase. Cand insa parintii nu pot fi disponibili emotional, nu sunt destul de prezenti in viata de familie, sufera de probleme emotionale sau au un stil parental agresiv si bazat pe control excesiv, creste riscul ca relatiile dintre frati sa devina toxice.

Citeste si:

Copilul cu rol de tap ispasitor in familie

Cum ne raportam la rivalitatea dintre frati in functie de diferenta de varsta


Trei tipuri de relatii toxice intre frati


In general in familiile cu mai multi frati, copiii tind sa isi asume anumite roluri sau acestea le sunt incurajate de catre parinti si ceilalti copii. De exemplu, fratii mai mari pot fi incurajati sa se maturizeze si sa devina independenti, in timp ce fratii mai mici sunt priviti ca mezinii si „dependentii” familiei pentru mai mult timp decat este benefic. Alteori, parintii aleg, in mod inconstient, un copil preferat, care va incerca sa le pastreze aprecierea printr-un comportament ireprosabil, in timp ce celalalt copil va fi „tapul ispasitor”, cel care se va revolta impotriva regulilor, autoritatii sau greselilor parintilor.


Cand apar relatiile toxice intre frati?

  • cand parintii nu stabilesc limite fata de toti copiii, alegand un copil preferat sau un copil de la care cauta sprijin emotional.
  • cand parintii incurajeaza bullying-ul intre frati, in mod voluntar sau involuntar
  • cand parintii recreaza, fara sa isi dea seama, dinamici din propria copilarie
  • cand parintii nu iau in serios consecintele neplacute ale rivalitatii dintre frati si nu iau masuri pentru a le diminua – de exemplu, nu intervin in conflictele fizice ale copiilor sau nu reactioneaza in fata violentei verbale dintre frati

Asemenea tipare de relatii nu sunt create niciodata in mod intentionat, ci sunt rezultatul unor mecanisme de aparare ale parintilor si a comportamentelor preluate de la propriii parinti.


Fratele preferat si fratele cu rol de tap ispasitor sau „oaie neagra a familiei”. Desi e greu de recunoscut, majoritatea parintillor cu mai multi copii au un copil preferat. Cand aceasta preferinta este asociata cu tendinta excesiva de a-l critica pe celalalt copil si cu invinovatirea acestuia pentru toate problemele din familie, relatia dintre frati poate deveni toxica. Fratele preferat al parintilor se poate simti vinovat pentru atitudinea injusta a parintilor si poate incerca sa echilibreze situatia, in timp ce fratele cu rol de tap ispasitor se va simti neacceptat de catre parinti, singur si izolat. Aceasta dinamica a relatiei se poate mentine pana la varsta adulta, cand copilul cu rol de tap ispasitor se poate indeparta total de fratele preferat si de parinti sau ii poate mentine la distanta, din punct de vedere fizic si emotional. O asemenea relatie toxica intre frati afecteaza pe termen lung increderea in sine a copilului cu rol de tap ispasitor, iar in timp acesta poate sa isi formeze comportamente de autosabotare, pentru a evita ridiculizarea sau minimizarea reusitelor sale de catre parinti. Copilul preferat poate deveni la maturitate preocupat de nedreptate, avand o nevoie crescuta de a salva sau ajuta alti oameni, chiar si in detrimentul propriilor interese.

Fratele matur si responsabil versus fratele imatur si iresponsabil. Copilul matur este mereu responsabil, disciplinat si rational, in timp ce al doilea va fi mereu opusul, condus de pasiuni si propriile dorinte, fara a putea fi disciplinat. Deseori, fratele mai mare isi asuma rolul de copil responsabil, in timp ce mezinul devine copilul iresponsabil al familiei, dar nu este o regula exacta. Copilul imatur uraste limitele, angajamentele si abunda in idei legate de viitor, dar nu are tot timpul disciplina necesara prin care sa le transforme in realitate. Toleranta este foarte scazuta in situatii dificile si prefera sa evadeze in imaginatie atunci cand se confrunta cu probleme sau esecuri. In perioada adulta, va schimba des locurile de munca, relatiile romantice si ii va fi greu sa isi ia angajamente fata de cineva.

Copilul matur simte in astfel de situatii ca fratele sau dezamageste pe toata lumea si va incerca sa compenseze acest lucru prin propriile actiuni. In general, va indeplini asteptarile celor din jur, va avea succes si va fi un membru acceptat si apreciat al societatii. Riscul este insa ca fratele matur si responsabil sa faca alegerile pe care cei din jur le asteapta, nu pe cele pe care si le doreste. In plus, fiind excesiv de responsabil, va tinde sa incerce sa indeplineasca nevoile si dorintele altor persoane, riscand sa ajunga la epuizare. In acelasi timp, copilul responsabil va fi invidios pe libertatea de care se bucura fratele sau si de curajul acestuia de a se opune presiunilor exterioare. La randul lui, copilul cu rol de frate iresponsabil va fi gelos pe afectiunea si aprecierea pe care fratele sau le primeste de la parinti si de la alte persoane, dar va manifesta dispret fata de sacrificiile si conformismul adoptat de acesta. La maturitate, relatia dintre fratii cu aceste roluri poate deveni tensionata cand vine vorba de ajutor reciproc, de impartirea responsabilitatii cand vine vorba de ingrijirea parintilor la varsta avansata sau de impartasirea unor momente de succes sau bucurie.

Relatia dintre fratele agresor si fratele victima apare atunci cand parintii nu intervin pentru a opri violenta fizica sau verbala dintre frati. Acest lucru se intampla fie pentru ca parintii nu isi dau seama de gravitatea situatie sau nu sunt deloc la curent cu aceasta. In timp, copilul cu un nivel ridicat de agresivitate isi va asuma rolul de agresor, iar celalalt copil va invata ca este neajutorat in fata acestuia.

Copilul agresor va descoperi astfel ca nu exista limite si reguli care sa ii opreasca tendintele agresive, iar copilul victima va simti ca nu este aparat sau sprijinit de nimeni. In timp, fratele victima risca sa sufere de anxietate, depresie, oboseala cronica si dificultati de relationare. Fratele victima are la randul lui de suferit, deoarece deseori se simte neglijat de catre parinti si foloseste agresivitatea ca modalitate de a-si exprima frustrarea, singuratatea sau inadecvarea.

Cum putem schimba lucrurile inspre bine?

Atunci cand oamenii care ar trebui sa ne iubeasca ne tradeaza, ne abandoneaza sau ne fac rau (fie ca este vorba de parinti sau frati), ranile sunt adanci si de lunga durata. E nevoie de timp, iertare si o capacitate mare de intelegere pentru a putea accepta ca unele lucruri care au avut loc in propria copilarie nu au fost sub controlul propriu. Pentru a merge mai departe, e importanta iertarea si acceptarea propriei familii asa cum este ea.

*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe