Copilul invizibil
Sindromul „copilului invizibil” sau al „copilului de sticla” se foloseste pentru a descrie pozitia si statutul unui copil care traieste intr-o familie in care un frate sau o sora sufera de o anumita conditie medicala ceea ce face ca atentia tuturor membrilor sa se indrepte mai mult asupra acestuia din urma, lasandu-l deoparte sau „in umbra”, pe celalalt.
Citeste si:
Roluri disfunctionale pe care le adopta copiii in relatia cu parintii
Caracteristicile familiilor disfunctionale
Copilul invizibil este adesea neobservat de catre parinti si cei din jur, lasand urme adanci asupra dezvoltarii emotionale si psihice a acestuia care se simte dat deoparte, lipsit de importanta, nesustinut si neiubit.
Cele mai frecvente probleme cu care se confrunta copilul invizibil sunt:
- Sentimentul de neglijare emotionala fiindca adesea se simte pus de parinti pe plan secund. Acest lucru poate duce la aparitia sentimentelor de izolare emotionala.
- Responsabilitati in exces fiindca i se cere sa fie matur si responsabil, pentru a compensa problemele medicale ale fratelui sau surorii bolnave.
- Probleme cu modul in care se percepe si cum isi formeaza imaginea de sine - deseori, copilul invizibil invata sa nu isi exprime propriile nevoi sau sa nu ceara ajutor atunci cand are nevoie. Asteptarile parintilor ca acesta sa se descurce singur sau fara prea mult ajutor ii pot forma o imagine de sine distorsionata.
- Lipsa atentiei pozitive din partea celorlalti ceea ce il poate face sa se simta neinteles si abandonat.
- Confuzie emotionala deoarece nu stie ce rol ar trebui sa aiba in familie, iar uneori acesti copii invizibili pot simti ca sunt in plus, o povara pentru parinti sau se pot simti invidiosi si uneori sa isi doreasca ca fratele sau sora bolnava sa nu mai existe. De aici vor aparea sentimente de vinovatie si confuzie suplimentare.
- Probleme de relationare in viitor, devenind fie hiper independenti, fie dependenti de ceilalti din dorinta de a compensa absenta atentiei si a iubirii din timpul copilariei.
Cum se manifesta sindromul „copilului invizibil”? Prin izolare emotionala, sentimente de vinovatie si tendinta de a incerca sa fie perfecti pentru a nu deranja adultii care acorda mai multa atentie fratelui care are nevoie de mai mult sprijin.
Cum poate fi ajutat „copilul invizibil”?
Ofera-i spatiu si valideaza-i emotiile. Aminteste-ti sa ai grija de acest copil sanatos, sa fii atent si la nevoile sale, nu doar ale celui bolnav.
Asigura-i timp petrecut unu-la-unu, pe cat posibil. Toti copiii au nevoie sa petreaca timp doar cu unul dintre parinti, bucurandu-se astfel de atentia nedivizata a acestora.
Comunica deschis cu copilul tau pentru a afla ce simte si cum intelege lucrurile care se intampla in familia sa pentru a evita astfel, izolarea sociala si confuzia.
Apeleaza la ajutorul unui specialist daca observi ca acesta nu reuseste sa isi gestioneze in mod adecvat emotiile si comportamentele, dar poti apela si tu pentru a invata cum sa gestionezi situatia de acasa si relatia ta cu copiii.
*Sursa foto: Freepik.com
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Cand parintii favorizeaza unul dintre copii
Se pare ca ordinea la nastere a copiilor, temperamentul acestora sau genul pot sa joace un rol in preferintele manifestate de parinti.
-
Sindromul fratelui mai mic - personalitatea copiilor mezini
Ce caracteristici tind sa aiba fratii sau surorile mezine? Desigur, rolul de frate mai mic nu garanteaza un anumit tip de personalitate, dar creste probabilitatea ca anumite tendinte, obiceiuri sau trasaturi sa apara in timp.
-
Rolul de frate sau sora mai mare - cum poate influenta personalitatea pe termen lung
A fi fratele sau sora mai mare inseamna pierderea statutului de singurul copil al familiei si impartasirea atentiei si iubirii parintilor cu altcineva.
Adauga tu primul comentariu: