characters characters

Pagina de jurnal. Prima zi din viata de mama

Propus de: Laura Andreea Neagoe   |   21 martie 2014    |   1041 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 18 ani +.


„A fost minunat momentul in care te-ai nascut. E o amintire nepretuita nasterea ta, momentul in care ai iesit... E o imagine atat de vie... Te-am vazut atat de bine cand te-ai nascut, erai cu ochii stransi, cu fata in jos, tacuta si minunata. Eu eram atenta numai la tine, ma uitam la tine si eram coplesita de faptul ca in sfarsit te vedeam. Plangeai cand asistentele te imbracau, te curatau. Mi te-au adus apoi sa te pup. Eu eram inca pe masa de operatie. Cand te-au adus, te-au apropiat de mine si te-ai oprit din plans! M-ai recunoscut! De mare pret acest moment! Te iubesc!”

Asta am scris cam la o saptamana dupa nastere.

Travaliul a durat cam cincisprezece ore,cu pauze. A fost destul de greu. Dar marturisesc, cu mana pe inima (cum s-ar zice) ca dupa ce am nascut am simtit o fericire imensa. Am simtit cu toata fiinta ca s-a meritat pe deplin si as mai lua totul de la capat inca o data ca sa o am pe ea, pe fetita mea minunata.

Experienta asta minunata, unica, m-a coplesit. M-am simtit foarte recunoascatoare ca mi-a fost dat sa traiesc ceva, si seara, in salon, m-am gandit „da, clar, 8 martie este zi sfanta de-acum!”.

M-am simtit conectata la mama, la toate mamele din lume. Priveam cu respect mamele din salon si mi se parea extraordinar ca sunt si eu MAMA. Clar, m-am raportat cu totul diferit.

Iar primul alaptat. Doamne, ce amintire! Ce emotionant! Parca aveam o senzatie de decorporalizare. Traiam lucrurile astea si nu-mi venea a crede. Mi-aduc aminte ca m-a surprins cat de repede a apucat sanul, a stiut perfect ce sa faca cu el, si eu ma gandeam „da, sunt destepti, este adevarat ce se zice, ei stiu totul!”.

Un singur regret am, ca n-am ales spitalul potrivit. As fi vrut tare mult ca fetita mea draga sa stea cu mine imediat dupa nastere. Dar pana la urma, asa au fost lucrurile la noi.

Da, sunt fericita! M-am nascut o data cu ea, eu – mama. M-am renascut. Iubesc misiunea de a fi cu ea tot timpul, asa cum sunt zilele, mai usoare sau mai grele.

Laura Andreea Neagoe are 28 de ani si este mamica unei fetite decinci luni. A terminat Facultatea de Actorie, a profesat vreme de doi ani si jumatate in provincie dupa care a venit in Bucuresti unde a inceput sa lucreze cu copii in gradinite, organizand module de dans. In prezent se bucura sa stea acasa cu fetita ei si sa se implice in activitatea Work At Home Moms Romania. O puteti vizita pe Facebook.

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

  • Parintele critic
    Nemultumirea parintilor: „Uneori, as vrea sa fie altfel copilul meu”
    03 decembrie 2019   

    Analizam comportamente care ne pun in dificultate, observam ca uneori „Nu ma intelege, degeaba ii explic” sau ne intrebam „Cu cine seamana asa de...?”. Asemenea reactii sunt naturale (apar la majoritatea dintre noi), dar nu sunt benefice nici pentru noi, nici pentru copil.

  • Cum eviti conflictele in familie
    Cum mentii o atmosfera pasnica in familie
    21 noiembrie 2019   

    Stresul si oboseala parintilor sunt resimtite si de catre copii, iar adesea, un parinte agitat inseamna un copil agitat si necooperant.

  • Parinte echilibrat, copil cooperant
    Parinte echilibrat, copil cooperant
    15 octombrie 2019   

    Incercam sa ii invatam pe copii sa isi controleze emotiile si comportamentul, iar acest lucru este benefic pentru ei. Dar mai intai, ca parinti, este nevoie sa ne gestionam propriile emotii si comportamente.

Mai multe