characters characters

Filosofie pentru copii

De ce e bine sa ii invatam pe copii filosofie

Propus de: SuntParinte.ro   |   08 noiembrie 2016    |   1512 vizualizări

Varsta: 3 - 6 ani, 6 - 11 ani, 11 - 15 ani.

filosofie pentru copii
Toti parintii isi doresc ca cel mic sa aiba note cat mai bune la scoala, in domenii precum matematica, limba romana sau limbile straine. Prea putini sunt insa interesati de materii precum filosofie sau cultura civica, materii care pentru multe profile au devenit optionale.

Specialistii sustin ca filosofia ii ajuta pe copii sa gandeasca, iar acest lucru ii va ajuta sa invete mai usor la alte materii. In plus, copiii pot fi priviti ca filosofi innascuti, pentru ca au o curiozitate debordanta si vad lumea cu o privire „proaspata”. Astfel, parintii pot fi pusi in dificultate sau incantati de intrebari care inca ii tin ocupati pe oamenii de stiinta sau pe filosofi: „Cum a aparut viata pe pamant?”, „Daca mi-a fost frica, dar nu am plans, inseamna ca nu am avut curaj?”, „Ce inseamna sa fii bun?” „Ce inseamna infinitul?” etc.

La prima vedere, ai putea crede ca doar avand cunostinte serioase de filosofie, un adult poate avea discutii filosofice cu un copil. Dar intr-o discutie filosofica, este important sa deschizi si sa directionezi discutia, nu sa oferi raspunsuri sau teorii. Scopul discutiei este sa il indrumi pe copil catre formularea unor idei si pareri proprii, despre subiecte complexe, pentru care nu avem intotdeauna un raspuns clar sau general acceptat.

La finalul discutiei este important sa subliniezi progresele facute si ideile importante aparute in discutie, pentru a preveni frustrarea copilului nascuta de faptul ca nu a gasit un raspuns clar la intrebarile sale.

In SUA, exista deja programe de filosofie pentru copii, pe care invatatorii si profesorii le aplica la scoala. Majoritatea lectilor filosofice cu copiii se construiesc in jurul unor povesti. Parintii pot avea discutii „filosofice” acasa, cu copiii lor, dupa ce citesc o poveste sau daca discuta in familie o problema de importanta sociala.

Iata intrebari care pot fi adaptate la subiectul povestii, de la care poti porni discutii filosofice:

  • De ce se simtea personajul fericit/trist/furios?
  • Ce intelegi prin expresia „...”?
  • Ai trecut vreodata prin experienta aceasta (de exemplu, cand un personaj se cearta cu un prieten)?
  • Ce inseamna fericirea/nefericirea/multumirea/nemultumirea etc (in functie de starile prin care trec personajele)?
  • A fost corecta/morala actiunea personajului? De ce?
  • Cum iti dai seama daca o actiune este corecta sau morala?
  • Cum altfel ar fi putut proceda personajul?
  • Este gresit sa minti daca nu esti prins?
  • Ce motive a avut personajul pentru a actiona astfel?

Poti gasi carti si povesti pentru copii, insotite de intrebari corespunzatoare, in limba engleza, aici.

Discutiile filosofice, mai ales daca sunt desfasurate in grupuri de copii, pot fi ghidate de urmatoarele principii:

  • Copiii sunt rugati sa raspunda la o intrebare, dupa ce si-au luat suficient timp de gandire.
  • Copiii sunt rugati sa spuna daca sunt de acord sau nu cu ceea ce un alt copil a spus.
  • Copiii sunt rugati sa dea un exemplu concret, real, care sa exemplifice ideea discutata. De exemplu, „Puteti sa imi dati un exemplu de situatie in care ati dat dovada de curaj?”
  • Copiii sunt rugati sa se gandeasca la contraexemple. De exemplu, daca un copil a spus ca a avea curaj inseamna „sa nu iti fie frica atunci cand faci ceva periculos”, adultul care conduce discutia poate intreba „Poate cineva sa imi dea un exemplu de o persoana care este curajoasa desi ii este frica sau nu face ceva periculos?”. La aceasta intrebare, copiii pot raspunde ca a fi curajos inseamna a face o actiune, chiar daca te temi.
  • Copiii sunt indrumati sa isi revizuiasca raspunsul. Atunci cand contraexemplul demonstreaza ca raspunsul dat de un copil nu acopera chiar toate situatiile practice relevante, adultul il poate orienta pe acesta catre revizuirea raspunsului: „A fi curajos inseamna a nu lasa temerile sa te opreasca din a face ceva periculos.”
  • Copiii sunt incurajati sa gaseasca argumente pentru ideile pe care le sustin. Daca un copil raspunde la intrebarea „De ce crezi asta?” prin „Asa am citit intr-o carte.”, raspunsul lui nu ofera un argument. In acest caz, adultul poate cere ajutorul altor copii care sa sustina cu argumente ideea.

Alte modalitati prin care poti incuraja gandirea filosofica la copii:

  • Citeste-i carti despre concepte filosofice si valori precum: adevarul, binele, etica.
  • Analizati ilustratii si desene pentru copii si discutati despre ce vedeti. Descoperiti daca persoane diferite pot avea o interpretare diferita a desenelor.
  • Discutati despre greselile de zi cu zi, ce se poate face pentru a le repara si cum actiunile personale pot sa afecteze oamenii din jurul nostru.
  • Arata-i ca intotdeauna vor exista mai multe intepretari ce pot fi date aceleiasi situatii, precum si opinii diferite care pot fi la fel de corecte.
  • Porneste de la intrebari filosofice. Intrebarile filosofice sunt acele intrebari carora nu le putem gasi un raspuns clar, cel putin deocamdata, apeland la stiinta sau la propria noastra experienta. De exemplu, o intrebare frecventa a copiilor este „De ce este cerul albastru?”. Aceasta intrebare nu este filosofica, pentru ca fizica a gasit un raspuns la aceasta intrebare. Insa intrebarea: „Este cerul un obiect?” poate fi considerata filosofica deoarece presupune definirea conceptului de obiect.

Studiile arata ca filosofia este importanta fiindca ii ajuta pe copii sa isi imbunatateasca:

  • Stima de sine in situatiile de invatare. Copiii care au participat la scoala la o ora de filosofie pe saptamana, bazata pe discutii libere argumentate, au dat dovada de o stima de sine mai ridicata in calitate de elevi. Cu alte cuvinte, copiii s-au simtit mai increzatori in propria lor capacitate de invatare.
  • Gandirea critica si comunicarea. In clasele in care copiii au participat la cursuri de filosofie, s-au dublat situatiile in care copiii au folosit argumente pentru a-si sustine ideile, iar profesorii au inceput sa foloseasca de doua ori mai frecvent intrebari deschise. De asemenea, participarea copiilor la ore a crescut de la 41% la 66%.
  • Dezvoltarea sociala si emotionala. Copiii isi imbunatatesc abilitatile de comunicare, increderea in sine si capacitatea de concentrare a atentiei. De asemenea, este posibil ca, activitatea de grup sa ii ajute pe copii sa isi gestioneze mai bine impulsivitatea si emotiile.

Pentru mai multe informatii si recomandari pe tema filosofiei pentru copii, poti apela la cartea „Big Ideas for Little Kids” de Thomas E, Wartenberg, care a inspirat acest articol, dar si la „The Philosophical Child” de Jana Mohr Lone. De asemenea, poti arunca o privire pe blogul in limba engleza Philosophy for Children.

*Sursa foto: https://www.flickr.com/photos/misgoddess/8795626821/

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe