Evaluare Naţională 2011: cele mai frecvente greşeli la proba de limbă română
Nu am pretenţia ca cele ce urmează a vă prezenta să fie luate „drept literă de lege ”. Vreau doar să vin în întâmpinarea acelor elevi sau părinţi ai elevilor care nu au citit cu atenţie baremul realizat de minister pentru proba la Limba şi literatura română a Evaluarii Nationale 2011. De asemenea, mă gândesc că sunt elevi care au primit o notă mai mică decât nota la care se aşteptau, crezând că modul în care au realizat cerinţele a fost corect pentru obţinerea punctajului maxim pentru fiecare item. Pentru o prezentare clară a testului şi a baremului de corectare şi de notare de la proba de Limba şi literatura română, voi prezenta punctual fiecare cerinţă.
În barem au fost făcute câteva precizări :
- Se punctează oricare alte formulări sau modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
- Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem.
- Nu se acordă fracţiuni de punct.
După cum se ştie, structura testului a fost următoarea:
Subiectul I (text suport- text literar)
A – 5 itemi a câte 6 puncte fiecare;
B – compunere argumentativă (apartenenţa unui fragment de text la specia literară – basm)
Subiectul al II-lea (text suport-text nonliterar)
A – 4 itemi a câte 6 puncte ;
B – compunere descriptivă. S-au acordat 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări şi 10 puncte din oficiu.
Subiectul I
A .
1. Sinonime pentru : odată, pom, fetele ( 3x2p. )
Observaţie! Pentru „ odată” – cândva, odinioară, demult, mai de mult
Atenţie! Au fost elevi care au dat sinonim locuţiunea adverbială „de mult” , care nu e sinonimă cu adverbul „demult”- odinioară. Elevii care au scris locuţiunea adverbială precizată nu au primit punctaj deoarece aceasta se utilizează în alte situaţii şi nu poate fi considerată sinonim contextual.
Atenţie! Substantivul „fetele” este la plural, articulat hotărât. Normal ar fi ca şi sinonimul să aibă aceeaşi formă, deci „fiicele”. Au apărut în lucrări răspunsuri de genul : „copilă”, „fică”- cu un singur "i".
2. Explicarea rolului virgulei în structura: „- Bună seara, bunică dragă!”
Din barem: „ virgula izolează un substantiv în vocativ de restul enunţului ” – 6 puncte ; explicare incompletă – 2 puncte ”
3. La acest item li se cerea să precizeze două structuri care surprind repere spaţiale ( indici de spaţiu). Unii elevi n-au luat punctajul maxim ( 2x 3p.) deoarece structura transcrisă de ei era incompletă şi nu descria nimic, alţii au indicat acelaşi reper spaţial, cu toate că fragmentul citat conţinea destui indici spaţiali.
4. „Numeste două moduri de expunere utilizate în textul dat.” Acest item nu a ridicat probleme. Mulţi au identificat corect modurile de expunere.
5. La itemul acesta au avut de explicat în maximum cinci rânduri semnificaţia acestei structuri „ Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar niciunul n-a fost în stare să se urce în pom .”
Din barem :
Prezentarea adecvată în limita de spaţiu indicată – 6 puncte
Prezentare parţial adecvată sau nerespectarea limitei de spaţiu indicate-2 puncte
Observaţie! Pentru prezentarea adecvată a semnificaţiei structurii citate, consider că nu trebuia să se impună o limită maximă de rânduri. Prin acest item se putea verifica cunoaşterea în amănunt a basmului. Structura cuprinde o enumeraţie. Elementele enumerate sunt boieri, fii de împărat, chiar feţi-frumoşi . Această structură este parte dintr-o antiteză. Acolo unde nu reuşeşte nineni din cei enumeraţi, „ un flăcău ţanţoş” izbuteşte. Calităţile eroului sunt evidenţiate pas cu pas. Scopul enumeraţiei este de a arăta că „flăcăul” îşi va merita statutul de „soţ”al fetei de împărat , chiar dacă provine din rândul oamenilor simpli. Au fost elevi care au observat că în acest basm eroul nu este vreun Făt-Frumos.
Mulţi dintre elevi au scos din context această structură şi au interpretat-o steril, poate dintr-o necunoaştere în amănunt a trăsăturilor specifice basmului, poate că s-au simţit încorsetaţi de cele cinci rânduri, mai ales când răspunsul dat a conţinut şi citarea structurii date. Puţini elevi de clasa a VIII-a au capacitate de sinteză şi nu reuşesc să se încadreze cu explicaţia în cele cinci rânduri indicate.
B. Redactarea unei compuneri argumentative ( 10-15 rânduri) – apartenenţa la basm .
Cerinţe : Identificarea, în fragmentul citat, a două trăsături ale basmului, exemplificare, redactare unui conţinut adecvat textului argumentativ; respectarea limitei de spaţiu indicat .
În primul rând, fiind text argumentativ, se avea în vedere formularea unei ipoteze (basmul-specie a genului epic, care prezintă întâmplări fabuloase, la care participă personaje cu puteri supranaturale ). Apoi se expuneau argumentele susţinute de exemple din text. Legătura dintre idei sau înlănţuirea argumentelor trebuia realizată cu ajutorul conectorilor.
Unii elevi au realizat un text argumentativ, dar au susţinut apartenenţa fragmentului citat la genul epic, nu la specia literară. Nici punctele de la redactare nu puteau fi acordate, în totalitate, în această situaţie.
Alţi elevi au realizat compuneri bune din care îţi puteai da seama că au cunoştinţe temeinice de teorie literară dar, din cele 15 rânduri scrise , doar o treime viza basmul, accentul căzând tot pe apartenenţa la genul epic.
Am observat atunci când am lucrat cu elevii mei ( pe texte la prima vedere) că se descurcau mai bine când îi lăsam să redacteze compuneri fără să le sugerez o limită de spaţiu. Când trebuia să se limiteze la 10-15 rânduri, refăceau o compunere de două-trei ori pentru că fie nu se încadrau ca spaţiu, fie erau prea evazivi, fie nu realizau un echilibru între componentele compunerii, fie nu încadrau corect textul în pagină, uneori uitând de scrierea cu alineat. Mă gândesc că la examen nu toţi elevii au ţinut cont de toate recomandările făcute de către profesor la orele de curs.
Subiectul al II-lea ( text suport – text nonliterar)
A.
1. Au avut de formulat enunţuri care să cuprindă anumite date din textul citat.
Mulţi dintre elevi au transcris propoziţii din text, n-au formulat propriile enunţuri. Chiar şi baremul dă ca exemplu un enunţ citat (cel privind dimensiunea meteoriţilor). Şi dacă au citat, n-au folosit ghilimelele.
2. La acest item se cerea să se precizeze titlul volumului şi numele autorului sub formă de enunţ/enunţuri. Unii elevi nici măcar n-au scris între ghilimele titlul volumului din care a fost citat fragmentul.
3. Itemul acesta a fost uşor pentru majoritatea elevilor. Atributiva este uşor de identificat.
4. În privinţa valorilor morfo-sintactice, probabil că au fost elevi care au pierdut puncte, nu pentru că nu au ştiut, ci şi pentru că nu au scris complet, mai ales la identificarea atributului adjectival (unii au scris doar „atribut”, fără a preciza felul său, uitând că atributul este de şase feluri) sau la identificarea pronumelui (a fost prea simplu - tocmai un pronume personal propriu-zis şi n-au scris decât „pronume” ) .
B. Compunere descriptivă de 10-15 rânduri.
Unii elevi au scris compuneri narative. Au ignorat că li se cerea să descrie un tablou impresionant din natură , că trebuia să prezinte două caracteristici ale acestui tablou şi să folosească un limbaj expresiv în descrierea elementelor tabloului.
Acest item a scos la iveală că elevii nu sunt obişnuiţi să privească în jurul lor, să observe amănunte, să treacă de la general la particular. În multe dintre compuneri apăreau ca elemente componente ale spaţiului descris câte o căprioară, un iepuraş, păsărele, un izvoraş, etc. Multe dintre compuneri parcă erau realizate de elevi de clasa a IV-a . Elementele descrise erau prezentate ilogic, imagini artistice neclare, rar câte o figură de stil .
Cu toate că majoritatea recunosc imaginile artistice în textele literare, elevii întâmpină greutăţi când sunt solicitaţi să le creeze.
În cele prezentate mai sus am încercat să-i lămuresc pe acei elevi care s-au întrebat „pe unde au pierdut din punctaj”. Nu ştiu dacă se regăsesc în cele scrise de mine. Nu am făcut referire la lucrările foarte bune. Totuşi, dacă am avut un ton „critic” sau am prezentat aspectele „negative”, trebuie să spun că am găsit câteva compuneri superbe. I-am felicitat din tot sufletul pe acei copii „anonimi” care au putut să adune în câteva rânduri crâmpee de farmec, mai ales că se aflau sub imperiul emoţiilor.
Mai avem încă copii talentaţi şi asta mă bucură şi-mi dă speranţă. Pentru elevi ca ei merită să faci sacrificii, la fel şi pentru elevii muncitori, chiar mai puţin talentaţi, dar pe care îi observi că vor să se autodepăşească. Îi stimez şi-i admir din tot sufletul.
Borja Dorina –prof. la Şcoala Nr. 1 Câmpuri, judeţul Vrancea
4. „Numeste două moduri de expunere utilizate în textul dat.” Acest item nu a ridicat probleme. Mulţi au identificat corect modurile de expunere.
5. La itemul acesta au avut de explicat în maximum cinci rânduri semnificaţia acestei structuri „ Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-frumoşi, dar niciunul n-a fost în stare să se urce în pom .”
Din barem :
Prezentarea adecvată în limita de spaţiu indicată – 6 puncte
Prezentare parţial adecvată sau nerespectarea limitei de spaţiu indicate-2 puncte
Observaţie! Pentru prezentarea adecvată a semnificaţiei structurii citate, consider că nu trebuia să se impună o limită maximă de rânduri. Prin acest item se putea verifica cunoaşterea în amănunt a basmului. Structura cuprinde o enumeraţie. Elementele enumerate sunt boieri, fii de împărat, chiar feţi-frumoşi . Această structură este parte dintr-o antiteză. Acolo unde nu reuşeşte nineni din cei enumeraţi, „ un flăcău ţanţoş” izbuteşte. Calităţile eroului sunt evidenţiate pas cu pas. Scopul enumeraţiei este de a arăta că „flăcăul” îşi va merita statutul de „soţ”al fetei de împărat , chiar dacă provine din rândul oamenilor simpli. Au fost elevi care au observat că în acest basm eroul nu este vreun Făt-Frumos.
Mulţi dintre elevi au scos din context această structură şi au interpretat-o steril, poate dintr-o necunoaştere în amănunt a trăsăturilor specifice basmului, poate că s-au simţit încorsetaţi de cele cinci rânduri, mai ales când răspunsul dat a conţinut şi citarea structurii date. Puţini elevi de clasa a VIII-a au capacitate de sinteză şi nu reuşesc să se încadreze cu explicaţia în cele cinci rânduri indicate.
B. Redactarea unei compuneri argumentative ( 10-15 rânduri) – apartenenţa la basm .
Cerinţe : Identificarea, în fragmentul citat, a două trăsături ale basmului, exemplificare, redactare unui conţinut adecvat textului argumentativ; respectarea limitei de spaţiu indicat .
În primul rând, fiind text argumentativ, se avea în vedere formularea unei ipoteze (basmul-specie a genului epic, care prezintă întâmplări fabuloase, la care participă personaje cu puteri supranaturale ). Apoi se expuneau argumentele susţinute de exemple din text. Legătura dintre idei sau înlănţuirea argumentelor trebuia realizată cu ajutorul conectorilor.
Unii elevi au realizat un text argumentativ, dar au susţinut apartenenţa fragmentului citat la genul epic, nu la specia literară. Nici punctele de la redactare nu puteau fi acordate, în totalitate, în această situaţie.
Alţi elevi au realizat compuneri bune din care îţi puteai da seama că au cunoştinţe temeinice de teorie literară dar, din cele 15 rânduri scrise , doar o treime viza basmul, accentul căzând tot pe apartenenţa la genul epic.
Am observat atunci când am lucrat cu elevii mei ( pe texte la prima vedere) că se descurcau mai bine când îi lăsam să redacteze compuneri fără să le sugerez o limită de spaţiu. Când trebuia să se limiteze la 10-15 rânduri, refăceau o compunere de două-trei ori pentru că fie nu se încadrau ca spaţiu, fie erau prea evazivi, fie nu realizau un echilibru între componentele compunerii, fie nu încadrau corect textul în pagină, uneori uitând de scrierea cu alineat. Mă gândesc că la examen nu toţi elevii au ţinut cont de toate recomandările făcute de către profesor la orele de curs.
Subiectul al II-lea ( text suport – text nonliterar)
A.
1. Au avut de formulat enunţuri care să cuprindă anumite date din textul citat.
Mulţi dintre elevi au transcris propoziţii din text, n-au formulat propriile enunţuri. Chiar şi baremul dă ca exemplu un enunţ citat (cel privind dimensiunea meteoriţilor). Şi dacă au citat, n-au folosit ghilimelele.
2. La acest item se cerea să se precizeze titlul volumului şi numele autorului sub formă de enunţ/enunţuri. Unii elevi nici măcar n-au scris între ghilimele titlul volumului din care a fost citat fragmentul.
3. Itemul acesta a fost uşor pentru majoritatea elevilor. Atributiva este uşor de identificat.
4. În privinţa valorilor morfo-sintactice, probabil că au fost elevi care au pierdut puncte, nu pentru că nu au ştiut, ci şi pentru că nu au scris complet, mai ales la identificarea atributului adjectival (unii au scris doar „atribut”, fără a preciza felul său, uitând că atributul este de şase feluri) sau la identificarea pronumelui (a fost prea simplu - tocmai un pronume personal propriu-zis şi n-au scris decât „pronume” ) .
B. Compunere descriptivă de 10-15 rânduri.
Unii elevi au scris compuneri narative. Au ignorat că li se cerea să descrie un tablou impresionant din natură , că trebuia să prezinte două caracteristici ale acestui tablou şi să folosească un limbaj expresiv în descrierea elementelor tabloului.
Acest item a scos la iveală că elevii nu sunt obişnuiţi să privească în jurul lor, să observe amănunte, să treacă de la general la particular. În multe dintre compuneri apăreau ca elemente componente ale spaţiului descris câte o căprioară, un iepuraş, păsărele, un izvoraş, etc. Multe dintre compuneri parcă erau realizate de elevi de clasa a IV-a . Elementele descrise erau prezentate ilogic, imagini artistice neclare, rar câte o figură de stil .
Cu toate că majoritatea recunosc imaginile artistice în textele literare, elevii întâmpină greutăţi când sunt solicitaţi să le creeze.
În cele prezentate mai sus am încercat să-i lămuresc pe acei elevi care s-au întrebat „pe unde au pierdut din punctaj”. Nu ştiu dacă se regăsesc în cele scrise de mine. Nu am făcut referire la lucrările foarte bune. Totuşi, dacă am avut un ton „critic” sau am prezentat aspectele „negative”, trebuie să spun că am găsit câteva compuneri superbe. I-am felicitat din tot sufletul pe acei copii „anonimi” care au putut să adune în câteva rânduri crâmpee de farmec, mai ales că se aflau sub imperiul emoţiilor.
Mai avem încă copii talentaţi şi asta mă bucură şi-mi dă speranţă. Pentru elevi ca ei merită să faci sacrificii, la fel şi pentru elevii muncitori, chiar mai puţin talentaţi, dar pe care îi observi că vor să se autodepăşească. Îi stimez şi-i admir din tot sufletul.
Borja Dorina –prof. la Şcoala Nr. 1 Câmpuri, judeţul Vrancea
Citeste si alte articole din aceasta tema
-
Pregatirea pentru Evaluarea Nationala incepe din timp – asigura-te ca ii oferi copilului tau sprijinul de care are nevoiePregatirea pentru evaluarea nationala la clasa a VIII-a trebuie inceputa din timp. Este nevoie ca un copil sa inteleaga si sa invete notiunile predate la clasa, sa aplice acele informatii si sa rezolve exercitii pentru a se familiariza cu formatul si modul in care sunt structurate cerintele.
-
Halloween-ul - o sarbatoare din ce in ce mai cunoscuta in RomaniaLuna octombrie pentru multi dintre noi este doar o luna in care facem tranzitia de la zilele calduroase, de vara, la cele friguroase, de iarna.
-
Stresul inainte de tezeTezele si orice alt fel de evaluare a cunostintelor si abilitatilor inseamna pentru majoritatea copiilor o sursa de stres. Parintii pot deveni si ei coplesiti de stresul dinaintea tezelor, pentru ca isi doresc sa ii ajute pe copii, dar nu stiu intotdeauna cum sa faca acest lucru.
Comentează:
-
Titela Roata
25.08.2011 - 09:47
Specializarea se face la liceu. Pana una alta toti copiii trebuie sa stie sa vorbeasca si sa scrie corect romaneste, dar sa se si poata exprima intr-un mod elegant sau sa intretina o conversatie cat de cat inteligenta. Pregatirea, domnulle sau doamna draga, este petru cei care tocesc degeaba pantofii la scoala sau casca gura in alata parte in timp ce profesorul preda. Or mai fi si exceptii, nu pot baga mana in foc, dar nu sunt concludente.Daca copilul dvs ar fi avut destule cunostinte acumulate in clasa, nu ar fi trebuit sa-l dati la pregatire. Nu va obliga nimeni si sa nu traiti cu impresia sa standardele sunt ridicate, doar pentru a se duce copilul la pregatire
-
niko71
03.07.2011 - 08:00
Nu au fost ft grele subiectele decat pentru cei care fac pregatire.In clasa a7a si clasa a8a elevii sunt fortati sa devina lingvisti. Nu trebuia mai bine specializat copilul cand decidea pe ce profil merge: uman sau real? Stiu asta din experienta cu temele copilului. Acest lucru se doreste: pregatire!.
Vezi toate comentariileBineinteles: imi asum cele scrise.
N. Butuc