characters characters

Efectul Dunning-Kruger

Supraestimarea propriilor abilitati sau cand nu stim ce nu stim

Propus de: SuntParinte.ro   |   20 iunie 2019    |   596 vizualizări

Varsta: 6 - 11 ani, 11 - 15 ani, 15 - 18 ani.

Efectul Dunning-Kruger
In anul 1995, McArthur Wheeler a jefuit o banca din America pe timp de zi. La cateva zeci de minute dupa, a fost arestat si s-a aratat cu adevarat surprins fiindca a fost gasit atat de repede deoarece el se daduse pe fata cu zeama de lamaie pentru a deveni invizibil, asa cum vazuse intr-un show tv.

Citeste si:

Metacognitia – ce inseamna si de ce este importanta in invatare 

Autoevaluarea – cinci metode prin care copilul poate verifica daca a invatat eficient 


Inspirati de incompetenta acestui jefuitor, doi cercetatori (Justin Kruger si David Dunning) au derulat o serie de studii pentru a vedea daca lipsa abilitatii este asociata cu o incapacitate de a evalua corect propriile rezultate.

In experimentele lor, participantii au rezolvat diferite sarcini (din trei domenii diferite: umor, gandire logica si gramatica), dupa care li se cerea sa estimeze cat de bine s-au descurcat si cat de ridicate sunt abilitatile lor in general in domeniile respective. Iata principalele rezultate ale studiilor:

  • Majoritatea persoanelor tind sa isi supraestimeze abilitatile cand se compara cu alte persoane din acelasi grup de varsta, statut social etc.
  • Persoanele cu rezultatele cele mai scazute la teste tind sa isi supraestimeze cel mai mult abilitatile.
  • Persoanele cu abilitati scazute au dificultati in a recunoaste si evalua corect competentele ridicate ale altor persoane.
  • Nivelul de supraestimare scade cu cat persoana are abilitati mai dezvoltate in mod real.
  • Persoanele cu un nivel ridicat de competenta tind sa se subestimeze.

Acest efect apare pentru ca atunci cand inca nu ne-am dezvoltat suficient o abilitate, nu avem experienta necesara pentru a putea evalua rezultatele pe care le obtinem. De aceea, invatarea este mai eficienta in relatie cu un expert (un cadru didactic sau un antrenor) care sa evalueaza obiectiv rezultatele. In plus, multi oameni tind sa atribuie esecurile sau greselile unor factor externi (ghinionul, lectia predata ineficient de catre profesor etc.), cu scopul de a-si proteja stima de sine si echilibrul emotional.

Cum reducem efectul Dunning-Kruger in educatia copiilor

In educatie, efectul Dunning-Kruger apare cand, de exemplu, copilul crede ca a rezolvat corect toate subiectele de la un test, dar performanta reala este sub medie. Elevii care obtin note mici la lucrari si considera ca merita o nota mult mai mare se afla sub influenta efectului Dunning-Kruger.

Cadrele didactice si parintii pot limita efectul Dunning-Kruger in educatie prin cateva actiuni:

Stabilirea unor criterii clare de evaluare a rezultatelor obtinute

Atunci cand cadrele didactice ofera copiilor un model clar de performanta dorita, copiii isi pot evalua mai obiectiv rezultatele obtinute.

Imbunatatirea abilitatilor metacognitive ale copiilor

Vorbindu-le copiilor despre efectul Dunning-Kruger deja am facut un prim pas in limitarea acestuia. Explica-i cu blandete copilului ca deseori, atunci cand abia incepem sa ne formam o abilitate sau sa intelegem un domeniu, pur si simplu nu avem toate informatiile necesare pentru a ne autoevalua corect si tindem sa supraestimam rezultatele noastre. De aceea, e important sa exersam sau sa mai repetam pana cand suntem siguri ca am inteles sau invatat tot.

Incurajarea curiozitatii si aprofundarii continue a unui domeniu de cunoastere

Deseori, pentru o intelegere mai rapida a lectiei, informatiile prezentate sunt simplificate sau prezentate pe scurt, lasand copiilor impresia ca au aflat tot ce era de aflat despre subiectul lectiei. Este important ca profesorii (si parintii, acasa) sa ofere copiilor o perspectiva mai ampla asupra unei materii studiate la scoala, discutand cu ei despre posibile aplicatii practice in viata de zi cu zi, despre cercetari actuale in domeniu si despre intrebari la care inca nu s-a gasit raspunsul. Nu este nevoie ca parintii sa fie experti intr-un anumit domeniu, dar este nevoie sa fie curiosi si dispusi sa caute informatii suplimentare :).

Efectul Dunning-Kruger a fost confirmat de-a lungul timpului de nenumarati oameni de stiinta, filosofi si istorici. Socrate spunea de exemplu „Stiu un singur lucru: ca nu stiu nimic.”, iar Charles Darwin spunea „Ignoranta adeseori da mai multa incredere decat cunoasterea.”. Este important sa nu folosim informatiile despre acest efect pentru a descuraja, critica sau judeca un copil sau o persoana care este in procesul de formare a unei abilitati, ci pentru a-l ajuta sa faca progrese si sa se evalueze mai obiectiv.


*Sursa foto: Freepik.com

Adauga tu primul comentariu:

  • Numele tau
    *Camp obligatoriu
  • Scrie aici comentariul tau!
    (maxim 1000 caractere)
  • Introdu codul de securitate alaturat

    Nu înţeleg codul
    *Camp obligatoriu

Citeste si alte articole din aceasta tema

Mai multe